Konstantinos Kavafis – Ruga

Valurile-n adânc un marinar au înghițit –Mama lui, neștiutoare biată, îngenunche și aprindela icoana Preasfințitei o enormă lumânare,ca să i se-ntoarcă fiul și să aibă vreme bună –ciulindu-și atent urechea către vânt.Dar, pe când mama își înalță ruga și se-nchină,icoana, gravă și tristă, o ascultă, știind prea binecă mult așteptatu-i fiu nu va mai reveni … Citește mai mult

Ion Pillat – Marinarul

Pe povârnișe dealul alunecă abruptCa să-și oprească botul de vie tocma-n vale –Dar sub boltirea viței oprindu-mă în cale,Privesc câmpia care adoarme dedesupt.În abureala serii schimbându-se în mare,La nesfârșit își duce un tremurat hotar.Am ancorat. Acuma sunt bunul marinarRe-ntors din pribegie la vatra primitoare.Se-nalță pașnic fumul pe gând și pe cămin,Se coace tămâioasa sfârșitului de … Citește mai mult

Irina Loghin – Pe Valul Mării

Pe valul mării, al Mării NegreTrecea o barcă și-un marinarDeparte-n zare, e un vas mareE vasul nostru, al lui TraianSe-aude-un vaiet ca o chemareÎn urletele de uragan.– Te chem, iubito, să vii la mineSă îmi iau ultimul bun-rămasCă valurile sunt munți de spumeȘi marea crește din ceas în ceas,Iar noaptea-i neagră și până mâineN-aș vrea … Citește mai mult

Walt Whitman – Acum la Sfârșit de Țărm

Acum la sfârșit de țărm!Acum, pământ și viață, final și adio!Acum Voyager pleacă! (mult, mult pentru tine este încă în magazin;)De multe ori aveți aventuri în marea voastră,Croazieră cu precauție, studiind graficele,În mod corespunzător din nou la port, și cravata lui Hawser, revenind:– Dar acum ascultați-mi, cu prețuirea voastră, dorința secretă,Îmbrățișați-vă prietenii – lăsați totul … Citește mai mult