Versuri corectate și adnotate
Lumina lină, linii luminiRăsar din codri mari de criniLumina lină, cuib de cearăScorburi cu miere milenarăDe dincolo de lumi venindȘi niciodată poposindUn răsărit ce nu se mai terminăLină lumină din lumina linăCine te așteaptă te iubeșteIubindu-te nădăjduieșteCa într-o zi lumina linăVei răsări la noi deplinăCine primește să te creadăTrei oameni vor veni să-l vadăLumina lină, … Citește mai mult
Ce arătare! Ah, ce lumină!Stea albă-a căzut în grădină,necăutată, neașteptată: noroc,săgeata, floare și foc.În iarbă înaltă, în mare mătasă,căzu din a veacului casă.S-a-ntors, ah, în lume o stea.Mi-s mâinile arse de ea.
Lumină sfântă-n zorile de ziNu-i creatură să n-o vorbești de bineÎncepi cu roua și sfârșești în vârfLăsând o țâră-n floare după tine.La fiecare-n parte odihneștiE-un freamăt și-un fior de bucurieFrunza-n extaz atinge raza taȘi-odată ochiul umbrei o învie.E-un ceas și-o clipă-n zi și anotimpCând cea din urmă poartă e străpunsăȚâțâna visului celui mai sfântCu lacrima … Citește mai mult
Nimicită de ignoranță, ea, inabordabila lumină.Prea îndrăzneața lumină orbind detaliilesub semnul rămânerii acestui timppartea necunoscutului,care, inevitabil, răspunde apelurilorvenite din superficialitatea simțiriiîn cea mai apropiată suprapunere de lumină,ea, inevitabila parte a văzduhuluiajutând diminețile în trezire,dă nopților veghea propriei liniști,deci, iată-mă, descoperind-oca efect al dorinței ei de comunicare;atunci, cerurile s-au dislocatdin proprietățile pământuluinimicind dizgrația purei întâmplări,devenind astfel … Citește mai mult
Tu mă cunoști îndeaproape, DoamneȘi-mi cercetezi profund inima.Nu e nimic ce-aș putea ascundeDe privirea Ta. Tu m-ai găsi chiar și-n marea adâncă,Căci nu-i nimic ce nu poți afla,Tot ce sunt eu, e o carte deschisăÎnaintea Ta.Și inima mea Îți cântă:. Refren: Tu-mi ești Lumina din noapte,M-ai atras de departe,Mi-ai pus piciorul sus pe stâncă,Tu-mi ești … Citește mai mult