lumea – Versuri.pro

Dino Campana - Creația

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Afară din mintea uriașă și prodigioasă
Dumnezeu își aruncă în bronz gândurile
Forme ale vieții formidabile și eterne
Aruncă și se născu lumea
Oamenii îl adoră beți
De sucul aspru al vieții verzi
Au trăit și au căzut sub ochiul înspăimântător
În seara zilei de miracol
S-a ivit gândul în rasele istovite
Cei vii au suspinat, luna
A sărutat mormântul și trezi o beție
Până când gândul coborât în infern
Îi bău văpăile minunate
Pe care în fața morții și a zeilor
Sublim le azvârli carul destinului.

Cosmin 13 - Sentimente

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Iadul pe pământ și semne adânci în gene
recapăt ființa pe lăcuste iluminat de 3 lanterne
ce exprimă prin mine războiul din interior
în spatele cuvintelor și privesc lumea cu ochi de demon
și alte culori din nou ființa simțind umilința
tot ce completez prin texte în diferite contexte ca știința
ești o țintă defectă
într-o zi perfectă și ești ca o furnică
ce pe suprafața lunii se reflectă
Am arme verbale la prima muniție scuip oxid,
gen pune masca de gaze căci pe această planetă rămâi fără oxigen.
încă o etapă venin se adapă
sângele prefăcut în apă
sete adâncă de putere și nimeni nu scapă, dar
printre acele acțiuni pierdute în timp și mai ales rescrise cel ce învinge are dreptul să rețină minți deschise sau acele cuprinse de o boală trecută în această eclipsă și evoluția semnează o mare verigă lipsă cunoștința stinsă printre voi știința de nevoi eroi lipsiți de onoare și complotul de apoi.
Se numește evoluție eu îi spun distrugere organizată în progres și proces și teroare amplificată când pictează mesaje de pace pe gloanțe în mințile pruncilor noștrii atingând mărul discordiei și se nasc monștri.
Sunt vremuri grele, vremuri rele
multe de pace, multe-n lovele
omul ca ființă destinată să trăiască prin mistere
prin voi și ei și noi și trec șir de vremuri goi așteptând să dispară cu propria-ți povară.
Zero profeție totul se știe și la ieșire și zona asta e pustie din cauza la șerpărie.
atacuri instabile în propria-ți imagine, renunț la divin dar în același timp mă închin și înclin forțe neortodoxe șir pe care auzi în boxe vorbe care nu poți pronunța victorii ce nu poți anunța combatant în tunică vrei o alianță unită dar ideologia nu-ți e unică babilon modern un an mason ca papa în vatican 7 zile de la soare ai în ADN bucăți de reptilian în aceste minți multe cratere, multă ură în aceste artere, prea multe sentimente în această mizerie, încep colosul, lumea e folosul, să recapitulăm costul, orice uniune are ca bază un monstru, învață asta ca pe Tatăl nostru.
Sunt vremuri grele, vremuri rele
multe de pace, multe-n lovele
omul ca ființă destinată să trăiască prin mistere
prin voi și ei și noi și trec șir de vremuri goi așteptând să dispară cu propria-ți povară

Cosol - Esența Amară

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Aș încerca să uit pixul și foaia
Să nu mai vars ca prostu’ rime cu ploaia
Să evit absolut tot ce mă apasă
Să fug cât mai departe de casă
Să las în spate amintiri, părinți, tovarași
Să-ncep numărătoarea de la zero iarăși
Să iubesc lovelele și faima
Un actor să mă reprezinte haina
Să dispun de limuzină, de vilă cu piscină
Să fiu nefericit apelând la h***a
Să n-am motive care să mă-mpingă-n față
Să le dispun pe toate fără să trag de viață
Să iau cu mine toată averea în pământ
Să mă iubiți pentru ce am, nu pentru ce sunt
Să ajung la cap de linie și totul să dispară
Întotdeauna viața dulce aduce esența amară.

Refren (X2):
Ești rolul principal sau negativ
Ține minte, nimeni nu se naște șmecher sau naiv
În fața morții ești un simplu indigou
Ia viața la mișto cât timpu-ți permite, bro.

Vezi în diferite cazuri cum își taie venele
Sunt prea închiși la minte, nu-și cunosc problemele
Pustii de azi aplică tot ce-ascultă
Cine-i vinovatul? Muzica incultă!
Nu am milă pentru cei care-și iau viața
I-aș lua la capace până le-amorțește fața
Dumnezeu îți dă o viață, dar nu-ți impune
Să te iei după el sau să te iei după lume
Cunosc persoane pline de comori
Dar pe interior cu zero valori
Nu le lipsește nimic, fără carte dar au parte
Au luxul după lume, dar se gândesc la moarte
Dracul te atrage precum sângele rechinul
Tu joci în filmul lui, capcana și delfinul
Ai ajuns la cap de linie, totul o să dispară
Întotdeauna viața dulce aduce esența amară.

Refren (X2):
Ești rolul principal sau negativ
Ține minte, nimeni nu se naște șmecher sau naiv
În fața morții ești un simplu indigou
Ia viața la mișto cât timpu-ți permite, bro.

Băgătanii cu banii, fițele de-ți vinzi
Îmbrăcați la Armani, se respectă cu tradiții
Casă de sus, casă de jos, peștii și rechinii
Nu e nicio problemă, ultimii vor fi primii
Om sta și noi pe canapele de piele
Iar voi, m***iștilor, la frecat podele
Bucurați-vă de timpul rămas
Banii s-au ras, o să vă râd în nas
O să vă ținem sufocați în lese
Mâncați de pe jos ce-atâtea delicatese
Menține echilibrul, asfaltul-i alunecos
Vrei să cunoști drumul, atunci mergi pe jos
Nu pune botul la femei, nu te-ncrede-n ochii ei
Ea e dragostea din tei cu atu-ți face scântei
E virgină pentru tine și găleată pentru ei
Cu botu-n c***e, în tigaie se arde fără ulei
Luptă cu sinele, ascultă rimele
Până n-o să dai de rău, nu vei găsi binele
Ești la pământ cu esența și cartinele
Asta după ce plantezi și golești grădinile
Nu o lua-n față cum face orice fraier
Nu trage de timp, economisește aer
Pentru ce vei pune suflet într-o zi o să dispară
Întotdeauna viața dulce aduce esența amară.

Refren (X2):
Ești rolul principal sau negativ
Ține minte, nimeni nu se naște șmecher sau naiv
În fața morții ești un simplu indigou
Ia viața la mișto cât timpu-ți permite, bro.

Lumea amărâtă, înghesuită în troleu
Trage din greu pe o conservă de pateu
Altă mamă bolnavă muncește ca o sclavă
Pentru copilul ei să primească totul pe tavă
El se plânge că nu are bani de buzunar
Derutat, influențat de tot ce vede-afară
Altu’ merge desculț cu pretenții că vrea Nike
Cu-o generație de inculti de când cu jocul Counter Strike
Serios, nu e de râs, în viața lui e haos
Ce cultură vrei să aibă cu mâna pe mouse
Va fi gol pe interior, manipulat de monitor
Un fel de cadavru viu mâncat de ciori
Nu se preocupă ce urmează după
Cât timp n-o să tragă pentru propria supă
Dar va-nțelege când totul o să dispară
Întotdeauna viața dulce aduce esența amară.

Refren (X2):
Ești rolul principal sau negativ
Ține minte, nimeni nu se naște șmecher sau naiv
În fața morții ești un simplu indigou
Ia viața la mișto cât timpu-ți permite, bro.

Costel Zăgan - Lumea, O Scrisoare Pierdută de Dumnezeu

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Ați rămas tot haimanale
Posteritatea degeaba a trecut
În fine Caragiale după Caragiale
are-un public surdomut.
Posteritatea cică a trecut
ca un tren grăbit prin gară
cu averse de strănut
pe-o batistă vai murdară.
Ca un tren grăbit prin gară
În fine Caragiale după Caragiale
ne întreabă într-o doară
ați ajuns toți, mă, haimanale.
Mai jucați în piesa mea
sau de fapt lumea e ea.
Costel Zăgan, Cezeisme (1 mai 2008)

Codrin Bradea - Despre Lume

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Ni se cere statul de la stat și de la Facebook status,
Am fost numa’ stătuți în pozițiile de sus.
Garduri în jur, să fim închiși, nu să ne apere,
Pânze jos, în toc, în loc să călărim apele.
Doi câte doi vă număr,
Bate peste creștet pe bandă de zici că e o slută.
Reuforie perpetuă, Pascal, Bogna,
Perceptiv, vă testez, de parcă-s slută.
Minte 4×4, te calc dacă minți,
Fiți cuminți, nu vă prostiți că vă iau direct în dinți.
Pe 3 arginți, unii-ți fac zile fierbinți,
Pocniți de promisiuni că o să devină sfinți.
Nu vă prostiți, tu coborî aci’ în haldă,
Las-o baltă, frate, du-te fă malter.
Nu-ți las martor, te detonez în dată,
N-ai fost niciodată nici un fel de Godfather.
Te dau de gol, ești acolo, te cobor,
N-am nevoie de pistol c-ai rol de profiterol.
Chiar și matol am mare parte de control,
Te salut din zbor ca la Pearl Harbor.
Tună capete când cântă fratele,
Și dacă io-s în fața ta, tu păzește-ți spatele.
Îi grav că cică or găsit apă pă Marte,
Era balenă de mă-ta care înota pă spate.
Respira sub apă, era să moară,
O sărit de pe pământ și-o devenit stație spațială.
Deci degeaba te plângi tu p-un ton monoton,
Că din cauza lu’ mă-ta ai tu semnal la telefon.
O vrut mă-ta să călătorească în viitor,
C-o văzut ea că se poate pă la televizor.
Trebuie numa’ să te-ngheți, da’ era să mor,
Când am văzut-o că se zbate cu capu-n congelator.
Irelevant, ea portar, eu atacant,
Trec de la un subiect la altu’ zici că-s savant.
Gata vă las cu rimele că nu mai am,
I-am spart peretele lu mă-ta și o crezut că-i geam.

The Mosh feat Dikembe - Fără Pașaport