Ni se cere statul de la stat și de la Facebook status,
Am fost numa’ stătuți în pozițiile de sus.
Garduri în jur, să fim închiși, nu să ne apere,
Pânze jos, în toc, în loc să călărim apele.
Doi câte doi vă număr,
Bate peste creștet pe bandă de zici că e o slută.
Reuforie perpetuă, Pascal, Bogna,
Perceptiv, vă testez, de parcă-s slută.
Minte 4×4, te calc dacă minți,
Fiți cuminți, nu vă prostiți că vă iau direct în dinți.
Pe 3 arginți, unii-ți fac zile fierbinți,
Pocniți de promisiuni că o să devină sfinți.
Nu vă prostiți, tu coborî aci’ în haldă,
Las-o baltă, frate, du-te fă malter.
Nu-ți las martor, te detonez în dată,
N-ai fost niciodată nici un fel de Godfather.
Te dau de gol, ești acolo, te cobor,
N-am nevoie de pistol c-ai rol de profiterol.
Chiar și matol am mare parte de control,
Te salut din zbor ca la Pearl Harbor.
Tună capete când cântă fratele,
Și dacă io-s în fața ta, tu păzește-ți spatele.
Îi grav că cică or găsit apă pă Marte,
Era balenă de mă-ta care înota pă spate.
Respira sub apă, era să moară,
O sărit de pe pământ și-o devenit stație spațială.
Deci degeaba te plângi tu p-un ton monoton,
Că din cauza lu’ mă-ta ai tu semnal la telefon.
O vrut mă-ta să călătorească în viitor,
C-o văzut ea că se poate pă la televizor.
Trebuie numa’ să te-ngheți, da’ era să mor,
Când am văzut-o că se zbate cu capu-n congelator.
Irelevant, ea portar, eu atacant,
Trec de la un subiect la altu’ zici că-s savant.
Gata vă las cu rimele că nu mai am,
I-am spart peretele lu mă-ta și o crezut că-i geam.
Sensul versurilor
Piesa este o critică acidă și satirică a societății contemporane, abordând teme precum superficialitatea, promisiunile deșarte și controlul. Versurile amestecă observații sociale cu umor absurd și metafore neașteptate, creând un portret distorsionat al realității.