Jorge Luis Borges - Infernul V 129
Lasă cartea să cadă, fiindcă știu acum / că sunt ființele din carte. / (Vor … →
Lasă cartea să cadă, fiindcă știu acum / că sunt ființele din carte. / (Vor … →
Lui Borges − celuilalt, nu mie − i se întâmplă tot felul de lucruri. Eu … →
Doar moartea citi / ultima poezie desprinsă / de pe buzele arse / ale poetului. … →
Faptul că am văzut crescând orașul Buenos Aires, crescând și descrescând. / Că îmi aduc … →
Pișcată-ți este mâna ta de streche / De miști în veci condeiul pe hârtie / … →
Mereu încercuit a fost de marea / Străbunilor saxoni, care-au numit-o / Ruta balenei, denumire-n … →
Shakespeare! adesea te gândesc cu jale, / Prieten blând al sufletului meu; / Izvorul plin … →
Rădăcina limbii este irațională și are un caracter magic. Danezul care articula numele lui Thor … →
Taci, nu striga, Revolta mea. Pe liră / Nu vreau stidența gemetelor tale. / Îți … →
Nu știu ce nume am. Eu nu sunt Borges / (Pierit-a Borges în La Verde, … →