Versuri corectate și adnotate
Ce-i mai sfânt sub steaua milei?Roza! Roza nouă-n careO pasăre în zorii zileiOuă rouă și dispare.Ce-i mai mândru decât toate?Codrul! Codrul vechi, cel careNu dă printre munți din coateCa să pară el mai mare.Ce-i mai bun, mai dulce-n lume?Grâul! Grâul galben, careCalcă pe strămoși în humeȘi el strigă: „Nu ne doare!”.Ce e fără, fără seamăn?Graiul! … Citește mai mult
Iote același scârțâit să moară fa, același scârțâit e fratelumina din lumină.Iote s-a aprins beculSalut, sunt Ion, se știe că limba română e c***aSunt anumite chestii gen „Doamne Ajută”Păi în mod normal asta este o greșeală gramaticalădoamne, doamnă, deci doamna la plural doamne..Doamne Ajută! e greșit, tre’ Doamnele Ajută.Dacă Dumnezeu e doamnă înseamnă căDumnezeu e … Citește mai mult
Purtat prin vânt și prin gândUn plai și un dulce cuvânt.Aici am învățat să cântDespre tot ce am mai sfânt.Plaiul meu cu glas de viori,Cu oameni cu suflet de flori.Când mi-e greu mă înveți să zborPe aripi de vânt până la nori.Când pleci undevaÎn inima ta,Dorul te poartă acasă.E bună – e rea,E casa ta,E … Citește mai mult
Sărut vatra și-al ei numeCare veșnic ne adună,Vatra ce-a născut pe lumeLimba noastră cea română.Cânt a Patriei ființăȘi-a ei rodnică țărânăCe-a născut în suferințăLimba noastră cea română.Pre pământ străvechi și magicNumai dânsa ni-i stăpână:Limba neamului meu dacic,Limba noastră cea română.În al limbilor tezaurPururea o să rămânăLimba doinelor de aur,Limba noastră cea română.
«Orice om are dreptul să fie mândru de istoria neamului său… Eu nu cred că o țară moleșită ca a noastră poate fi eroică împinsă doar de vorbe mari…»În căutarea trecutului pierdut…Vreau un loc curat să mă pot așezaSă nu văd rușii ăștia cum ne stâlcesc limbaVreau să văd patria mamă cum zâmbeșteS-o văd tânără, … Citește mai mult
Lui Petru Ghelmez.Suflu în jărateculLimbii RomâneAtent mereuSă nu moarăFocul cel sacru.Nu sunt mai multDecât o simplă măicuță.* * *Lui Gheorghe GhidirimSă nu-ți faci, barză,Cuib pe casa poetuluiCare, în orice moment,Poate să ia foc.Zboară și tuPe căsuța unchiului meuÎntors beteag din război,Că tot v-ați deprinsSă stați într-un singur picior.Sau zboară, barză,Pe casa doctorului,Că tot la elȘi … Citește mai mult
Epistolă către Voltaire.Din ziua când am citit scrisoarea către Horace,Doream, de s-ar fi putut, toată sfiala să las,Să-ți scriu pe un ton măreț, cât de măreț s-ar putea,Și să-ți pornesc un bilet lucrat în fabrica mea.Dar auzeam că voi, poeți, scriitori vestiți,Îndată ce ați murit, vă faceți cam neciopliți,Cam groși, necivilizați; și, drept să spui, … Citește mai mult
Clădit-au grecii doară cetăți de fală plineȘi temple mari și ziduri ciclopice-au zidit,Dar toată măiestria clădirilor eline,Columnele de marmură și templele divine,De mult s-au năruit. Trăiesc numai imagini, hrănite de-amintireaCondeiului istoric, ca vis numai trăiesc:Dar cine poate zice că le-a pierit mărirea?Ce cap va fi-ndărătnic să nege nemurireaPoporului grecesc? Nu murii țin pe-o gintă, căci … Citește mai mult
Unor apărători ai stâlcitei limbi românenumită „limba moldovenească”)A murit tămâia,Duhoarea stă să crească.Ne-a umplut ca râia„Limba moldovenească”.Mi-a pierit și somnul,Pacea creștinească.Mârâie spre DomnulLimba moldovenească.O biată bătrânăN-are nici de pașcă.Stă cu halca-n mânăLimba moldovenească.Își crește frumosulLimba românească.Îi arată dosulLimba moldovenească.Gângavă, tot lingeCizma muscălească.Spre Evropi se-mpingeLimba moldovenească.Palidă mi-e fațaSub un cer ce cască.Îmi mănâncă viațaLimba moldovenească.Voi muri, … Citește mai mult
Fie-a voastră-ntreaga țară,Și de cereți, vă mai dăm,Numai dați-ne voi graiulNeamului! – Și se scularăSă ne vremuiască traiulCâți dușmani aveam pe lume!Graiul nu-l cereau anume,Să-l lăsăm!.Dar nestrămutați strămoșiiTot cu arma-n mâini au stat:Au văzut și munți de oase,Și de sânge râuri roșii,Dar din țara lor nu-i scoaseNici potop și nici furtună.Graiul lor de voie bunăNu … Citește mai mult