Versuri corectate și adnotate
De ce e vinovată fericireaŞi n-ajunge credinţa, cartea,Să nu împiedice extaz cu moartea,Să-ţi ia iluzia, că-i nemurirea?.De ce e pedepsită fericireaCu trecerea în suferinţă,Să n-o poţi invoca cu neputinţăŞi-afundul în abis, îţi e menirea?.De ce ne e furată fericirea,Să n-o avem decât pentr-o clipită,Ce-o sorbi într-un nesaţ, ispităPierdută, tot luptând cu istovirea?.De ce e confiscată … Citește mai mult
Perfidul nume, fără acoperire,Corespondent absent în realitate;Doar simplă noțiune despre cantitate,Crezută de novici!.. E-o ispitire!.E judecata oarbă-ntr-o minciunăÎnșelătoare-n dublul de-nțeles.E neputința la dreptate, fără acces,Ce moare iluzoriu-n vis.. fără arvună.Ustensil zilnic, mască la sustras,Ce-nclină-n avantaj de numerar,Cu unic sens la cel ce-are cântarCu greutăți apăsătoare, într-un tas.Înclinație paranormală-n caracter,Cu iz de explicație astrală;Un simplu horor-scop, … Citește mai mult
Linie o să tragem iarăDin mai tânăr… în trecut,Parcă viața-i mai ușoarăCu-an pierdut dintr-un avut.Și tot credem înnoireCând în fond ne perimămȘi orice brad e-o răstignireDe-un fost verde, ce-l ornăm.Plin de vise repetate,Ce dispar, tot mai timide,De iubiri, doar sănătateȘi îndrăzneli tot mai cupide…Din copiii încântătoriNe machiem în moși, cu daruri,Fericiții impostoriCă minciunile sunt haruri…Lumea … Citește mai mult
Strofa 1:Ei bine, știi cât e de ușor,Poți face orice numai să câștigi,Problemele dispar, e ca un jocDa, te rog! Strofa 2:Dar, într-o zi, s-ar putea să-ți se urce la cap,Și într-o carte vei citi o părere să-ți scrii,Patul să ți-l faci, nu te obosi,Și astfel: Prerefren:Nimic nu e ce pare a fi,Că poți obține … Citește mai mult
Am intrat într-un deșert.Și am plâns,„Ah, Doamne, scoate-mă din acest loc!”O voce a spus: „Nu este deșert”.Am strigat: „Ei bine, dar –Nisipul, căldura, orizontul gol.”O voce a spus: „Nu este deșert”.
Un mit de dragoste.Mă simt acum ca într-o altă lume,Departe fiind de tine, nu-nțelegDe ce durerea asta ce m-apasă,O simt ca pe-o plăcere ce-o aștept.Te rog să n-amintești nimic despre mine,Te rog iluzia să nu-mi strivești,De fapt durerea ce o port în mineÎmi dă puterea să mă regăsescDin nou în lacrimi adolescentine.Mă simt și-acum ca … Citește mai mult
Dragostea este un trandafir,fiecare petală o iluzie,fiecare spin o realitate.
Singurătatea-mi umflă pieptul în fiecare dimineațăPăi eu și-o tăcere nesfârșită îmi zguduie trupul Ceorgan va mai deschide gura Ce funcție îmi va da ziua de azi Cine cască la orizont Care pe care Un animal domestic îmi nuanțează răbdarea cotidianAlchimia inimiivede-n jurnumaiaurÎnsăeuam moștenittotplumbulluiBacovia.Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II
Lui Caragiale.Nebun, sălbatic, fără frâu,Prin arătură și prin grâu,Peste livezi, peste câmpii,Sărind bariere și hotareȘi șanțuri largi și garduri vii,Fugea un cal, fugea mai tareCa vântul prin pustii.Sub el pământul tremuraȘi orice piatră scăpăraScânteietor,Dar el, în vraja unei țintePe care nimeni n-o vedea,Fugea, fugea-nainte,Mai iute, tot mereu mai iute,Părând că-n aprigul lui zborÎl poartă aripi … Citește mai mult
Te-ai rătăcit în jocul tău de noapteprin visurile-atâtor muritori,vremelnice fantome ce-s actoripe-o scenă-n care sunetele-s șoapte.Mișcările sunt versuri desuete,iar hainele lipsite de culorise pierd, în zdrențe, printre spectatorice zboară agățați de amulete.Purtate-n loc de gândul cel din urmăce i-ar putea aduce pe pământ,pe-al fericirii dulce jurământ,pe un altar de dragoste și cântîn care tu, rătăcitorul … Citește mai mult