Versuri corectate și adnotate
Ți-am adus o portocalăTu pe-obraz m-ai sărutatȘi cu ea ca o copilăToată ziua te-ai jucat.Portocala mea, ți-am dat-o țieȘi te-ai bucurat, micuța steaPortocala mea, nimeni nu știeCă am pus în ea iubirea mea.Când te-ai săturat de joacăTe-ai oprit și ai mâncatȘi să nu stau iar pe geamMie cojile mi-ai dat.Portocala mea, ți-am dat-o țieȘi te-ai … Citește mai mult
Privește acest măr: e mai aprinsDecât obrazul tinerei fecioare,Al cărei braț gingaș ți l-a întinsCa ramura din pom, fremătătoare.Sămânța prinsă-n carnea lui adâncăÎi împlinește calma strălucire,Când el, tăcut, spre lume își aruncăAcea egală, pașnică privireA unui astru viu care străbate,Pe largi orbite, biruite spații,Născând prin sine timpurile toateSub semnul unei certe gravitații,Asemeni mumei tinere ce … Citește mai mult
Minune clară, cosmică făptură,minuscul, candid soare vegetal,tu, candelă de aur, tu pocal,cu sânge dulce și lumină pură.Sinteză-a universului astralmi-ești sfânta, marea cuminecătură,când taina-ți vie mi-o topești în gură,cu limpede-adevăr de cald cristal.N-ai, pentru mine, lacăte secrete,în reci mistere nu te-nchizi nicicum –Din flăcările-ascunselor planete.păstrezi văpăi ce nu se schimbă-n scrum,și-ntreagă mi te dai cumplitei seteîn … Citește mai mult
De mi-a fost gazdă ori oaspete mi-a fost,Nici până astăzi n-am aflatȘi nu pot spune dacă el pe mineOri eu pe el l-am invitat.A fost nemărginită întâlnirea noastrăȘi-atât de profundă, încât,Părea legătura intimăDintre sămânță și fruct.
Sunt două Coaceri – întâia se vede –Forța îi crește rotundPână ce fructul catifelatCade copt, parfumat, pe pământ –Și-o coacere mult mai intimă –Un proces în adâncuri – în Umbră –Ce-l dezvăluie dinții de GerTârziu în Văzduhul de-Octomvre.
Hei, prieteni…Avansați, prieteni…Vino, vino, iubirea meaChiar îmi place aroma taNu, nu, nu, nu inima taÎmi place mult lămâia taDă-mi fructul tăuVino, iubirea mea…Te iubesc, p***!Te iubesc, p***!Ah, ce bine!Ah, ce bine, unu, doi, treiDa, te vreau încă o datăDar nu, nu, nu inima taMai mult din lămâia taDraguleDă-mi fructul tăuDă-mi fructul tăuVino, iubirea mea…Te iubesc, … Citește mai mult
Mirajul unui dulce fructîmbracă-un sâmbure amar,ca să ne cadă într-o zineașteptat în palme – dar.Sorocul creșterii e-n vânt.Copacii iau puteri pe-un andin noaptea elementuluice se-nnoiește năzdrăvan.E ceasul când tinerii șerpicămașa și-o dezbracă-n spini.Comori la rădăcini s-aprind,se spală-n flăcări de rugini.Privind la hora flăcăriiîntâmpinăm solstițiul cald,ce se revarsă peste noide pe tărâmul celălalt.Ne pierdem ca să … Citește mai mult
Arbore-al cărui fruct, frumos și blând,Natura-n alb și roșu ni-l arată,Unde candoarea, de rușini pătată,O vezi chipuri virgine imitând.Nicicând mânia, vântul, tot smulgândDin rădăcini copaci, să nu te-abată;Nici sub pârjol nu piară vreodatăCuloarea, revărsată de-al tău fruct.Fiindcă-mi dai adăpostul dulce-idealSpre mulțumirea mea, și-mi înlesneștiCu-al tău parfum suav a mea mărire.De nu te laud pe cât … Citește mai mult
Uneori poeziaaminteștede mânuța sugaruluicare vrea să cuprindă totul.Mânuța afundatăîn lucruriîncearcă să apuce.Încercând să cuprindăfructulforma lui desăvârșitădegetele răsfiratesunt prea slăbuțeși fructul cadedin ce în ce mai greumai mare