cuvant

Tudor Arghezi – Nici O Silabă-ntreagă

de

Nici o silabă-ntreagă nu se rostea pe lume,Căci nu-ți găsești graiul legat și priceput,N-aveai nici loc, nici țară, nici neam și nici un nume;Din vremuri de vremi fuseseși gângav, pribeag și mut.Era, șoptește cartea, la început cuvântul,Purtându-se pe ape, ca negura, răzleț;De se-auzea un tropot, cuvântul era vântul,Călare pe vecie și veșnic călăreț.În ceasul ultim, … Citește mai mult

Konstantinos Kavafis – Cuvântul și Tăcerea

de

„De aur e tăcerea și de argint Cuvântul.”Care profan rostit-a astfel de blasfemie?Ce asiat zănatic, orb și mut, sfidând la fel destinul orb și mut,care nebun, străin de lume, dușmanvirtuții, numit-a sufletul – himeră, cuvântul – de argint?Singurul dar al nostru, atotcuprinzător,tristeți și avânt, iubire, bucurie,singurul fapt uman, în tot ce-avem sălbatic!Tu, care îl numești … Citește mai mult

Ingeborg Bachmann – Voi, Cuvinte

de

Voi, cuvinte, urmați-mă!și suntem deja mai departe,plecați prea departe, merge din noumai departe, spre un nesfârșit merge.Nu se luminează.Cuvântulva trage după elalte cuvinte,fraze după fraze.Așa s-ar dori lumea,definitivă,înghesuitădeja spusă.Nu o spune.Cuvinte, urmați-mă– nu această lăcomie de cuvinteși contradicții peste contradicții!Nu lăsați acum o vremesentimentele să vorbească,mușchiul inimiisă exerseze altfel.Lăsați, zic eu, lăsați.În urechea înaltă,nimic, spun … Citește mai mult

Ingeborg Bachmann – Voi Cuvinte

de

Voi, cuvinte, sus, după mine!Și chiar dacă am ajuns departe,Mult prea departe, mai merge o datăȘi mai departe, merge fără oprire.Nu se înseninează.CuvântulVa trage după elDoar alte cuvinte,Fraza altă frază.Așa ar vrea lumea,Definitiv,să se impună,să fie rostită deja.Nu o rostiți.Cuvinte, după mine,Ca să nu rămână definitivă– nu pofta aceasta de cuvinteȘi sentința după recurs!.De-acum să … Citește mai mult

Ingeborg Bachmann – Discurs și Calomnie

de

Să nu iasă din gura noastrăcuvânt care însămânțezi balaurul.Ce-i drept, aerul e umed și greu,dospită și acrită spumegă lumina,și peste mlaștină atârnă negru roiul de țânțari.Cucuta bea cu drag.O blană de pisică stă întinsă,șarpele o sâsâie,scorpionul vine dansând.În urechea noastră nu intră,zvon al vinovăției altora,cuvânt, mori în mlaștină,unde zemuie băltoacă.Cuvânt, fii cu noide-o gingașă răbdareși … Citește mai mult

Ion Horea – Un Cuvânt

de

Și voi trece în țărânăși voi fi o frunză-n vânt,cât va fi să mai rămânăîn rotire un cuvânt. Voi vă duceți mai departe,Eu sunt prins de-un legământcât mă va lega de-o carteîn rotire un cuvânt. Mai amână, mai amână,spune gândul, și mai sunt,cât cu viața se îngânăîn rotire un cuvânt!

Ion Miloș – Duhul Cuvântului

de

Un duh sângerândS-a urcat pe scenă și-a zis:Eu sunt cuvântulPunctul alb al Gândului dintâiCuvântul ce spune adevărul gol și purCe dă nume la lucruri și la ființeCântă roadele pământuluiȘi frumusețea sufletuluiApoi a pus mâna pe putereȘi-a început să-și laude splendorileSă fardeze realitateaSă vopsească adevărulȘi estetica a devenit cosmeticăCuvinte pictateÎn cărți colorateAdevăratul cuvânt zace în exil.