Contemplare - Versuri.pro

Ion Caraion - Anamorfoze - VII

Îi așezau singurătății pleduri mărunte, / albeau pădurea să nu creadă în copaci, / taci, … →

Se deschide poarta dinspre grădină / cu docilitatea paginii / pe care o dăruire statornică … →

Ce zarvă e în lumea porumbilor în zori, / Şi câtă bucurie în jurul casei … →

Pe plajă, / pe plaja cu stele de mare străvezii, / valurile se succed unul … →

Nu, nu contează plânsul. / Geneza-ncet respiră adânca-i poezie. / Tu crești! Și-n gălăgie / … →

În fiecare seară, de-un timp, stau cu mirare / Și-ascult ce straniu cântă tumultuoasa mare. … →

Ai închis marea în ochi (x 4). / Ai închis marea în ochi / În … →

Sete nu-i, nici buză-atrasă / De această prospețime, / Și nici gând care se lasă … →

Înclinată fanfară / Arabesc al spațiului câmpurilor, / Berna, / Asemenea crinilor voștri albaștri / … →

Este peisajul îndepărtat, un clopot, / e seara eliberatoare atât de pură; / ea pregătește-n … →