chip dulce

Heinrich Heine – În Pat Dacă Stau și Mă-Nfășor

de

În pat dacă stau și mă-nfășorCu noaptea, și-n pernă m-afund,Un dulce chip mă îmbieDin noaptea cea fără de fund.Când somnul domol îmi închidePleoapele alintător,În visul meu iar se strecoarăAcelași chip dulce, ușor.Și-n zori, când se stinge și visul,El, chipul, nu piere, nu-i mort:În inima mea, ziua toată,Oriunde m-aș duce, îl port.

Heinrich Heine – Un Chip Dulce-n Noaptea Vieții

de

Un chip dulce-n noaptea viețiiMi-a lucit odinioară.Chipul dulce-i stins, și-acumaBezna toată mă-nconjoară.Pe-ntuneric stând, copiiiSimt neliniște, li-e frică.Spaima însă și-o alungăGlasu-n cântec de-și ridică.Un copil nebun sunt: iată,Cânt în bezna ce mă-ngroapă.Nu mi-e cântul desfătare,Dar de spaima grea mă scapă.