https://versuri.pro Versuri corectate și explicate Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000 ro-RO hourly 1 https://wordpress.org/?v=6.9 https://versuri.pro/wp-content/uploads/2026/01/cropped-favicon-32x32.png https://versuri.pro 32 32 https://versuri.pro/stefan-augustin-doinas-cu-gratia-unor-fapturi https://versuri.pro/stefan-augustin-doinas-cu-gratia-unor-fapturi#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000 http://versuri.pro/?p=63917 →]]> Cu grația unor făpturi visate
trec cerbii. Poteca lor bătucită
e plină de brusturi și ambuscade.
Un început de Martie se-anunță
în vârful plopilor, dreaptă răsplată
pentru sticleți și rândunele. Anotimpul
deschide o incredibilă poartă
spre fapte mari. Dar organele lumii
își trădează zi de zi neputința:
întâmplări care compromit ivirea
clipei necesare. Întotdeauna
eu, unul, am fost suspicios. Norii
mi-au raportat isprăvile-nserării.
Acum sunt sigur: luna uneltește.

]]> https://versuri.pro/stefan-augustin-doinas-cu-gratia-unor-fapturi/feed 0 https://versuri.pro/rene-char-cerbii-negri https://versuri.pro/rene-char-cerbii-negri#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000 http://versuri.pro/?p=42458 →]]> Apele șușotesc la urechea cerului.
Cerbilor, voi ați sărit spațiul milenar,
Tenebrele stâncii la mângâierile văzduhului.
Vânătorul ce v-a doborât, geniul ce v-a văzut,
Ca eu să le iubesc pasiunea, de pe largul meu țărm!
Și dacă aș fi avut ochii lor, deodată la ce aș spera?.
din grupajul „Lascaux” (II).

]]> https://versuri.pro/rene-char-cerbii-negri/feed 0 https://versuri.pro/radu-gyr-cerbii https://versuri.pro/radu-gyr-cerbii#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000 http://versuri.pro/?p=43927 →]]> Soarele
s-a rostogolit în râpă, spintecat de bolovani,
și-n pădurea de pe malul râpei veșnic vuitoare
urșii-așteaptă mierea lunii ca s-o lingă pe tufani,
și stejarii să se-ncarce, grei, de stele căzătoare.
Seara fierbe ca burhaiul din prăpăstiile sure
și cu aburi vineți trece pe subt merii pădureți.
Ca un pădurar tăcerea stă la pândă prin pădure,
viezuri ațipesc în scorburi și subt gârnițe mistreți.
Dar când viperele negre își adorm veninu-n ierbi,
lângă iezăr, unde codrul se încurcă de pietroaie,
de cu seară, plini de sânge, se izbesc, gemând, doi cerbi,
coarnele li se înnoadă, se înfurcă, se-ncovoaie..
Din adâncuri, parcă urlă un zăvod subpământean.
Cerbii se opresc o clipă. Flori de sânge cresc pe piele,
piepturile sfâșiate par bătute cu mărgean,
mușchii tremură pe șolduri, joacă pe spinări inele.
Și din nou, ca-n furci de piatră se-nfig gâturile-n coarne.
Muget lung colindă codrul și se-ntoarce înapoi,
trezind cuiburi speriate de barbeți și de mierloi..
Cerbii-și răsucesc grumajii, se smucesc să se răstoarne,.
își rup carnea.. Și deodată, luna umblă pe făgeturi
și din creangă-n creangă sare, de se-așează-n smeuriș..
Pune cerbilor pe spate șa de-argint și cu fireturi,
și mi-i bate cu aramă și cu fulgere pieziș.
Iar din coarnele vrăjmașe face face limbi de flăcări, ori
erpi de chilimbar și-agață, stând în cozi, șuierători..
Șerpii coarnelor, acuma, se încolăcesc, se zbat.
Sângele care-nflorește le asmute noi imbolduri,
până când, târziu, subt lună, cerbii de metal cu șolduri
tari de bronz, și cu grumajii de argint însângerat,.
gâfâind de istoveală, cu mișcări tot mai încete,
și picioarele zbătute, tremurând ca niște joarde,
îngenunche, față-n față, arși de răni și fripți de sete,
și cu mușchii rupți și lâncezi în plesnitele lor coarde..
Coastele se sparg de zvâcnet. Coapsa-și bolboșează osul.
Boturile-abia se-nalță ca să soarbă-n vânt răcoare,
și cu nările flămânde beau din băltăreț mirosul
crud și viu de iezăr, care le ațâță și le doare.
Și, gemând, alături, cerbii se târăsc peste pietroaie.
Fiecare duce-n frunte un luceafăr păduratec.
Timpurile, tot mai lânced, se zgârcesc și se dezdoaie,
până ce, ca două praștii ce plesnesc, se strâng sălbatec.
lângă iezărul de munte, unde luna se revarsă.
Boturile nu se mișcă lungă vreme, ca să-nceapă,
apoi, unul lângă altul, frățânesc, cu limba arsă,
să bea lacom și s-adoarmă, blând, în stelele din apă.

]]> https://versuri.pro/radu-gyr-cerbii/feed 0 https://versuri.pro/zaharia-stancu-stele https://versuri.pro/zaharia-stancu-stele#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000 http://versuri.pro/?p=50200 →]]> Spre ziuă, stele-n roi s-au năruit în munte
Ca să le prindă-n ramuri şi-n coarne brazi şi cerbi
Ori ca să nu lovească-n somn gâzele mărunte
Şi iepurii-n răzoare, culcaţi sub frunze-n ierbi.

]]> https://versuri.pro/zaharia-stancu-stele/feed 0 https://versuri.pro/eugenio-montale-spre-finisterre https://versuri.pro/eugenio-montale-spre-finisterre#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000 http://versuri.pro/?p=55354 →]]> Cu mugetul de cerbi sunând în ploaie
din Armor arcul genei ți s-a stins
la prima beznă pentru a filtra
în zona tencuială unde se-nvârt
roate de cicluri, fuse, spițe, ciufuri
de arbori scuturați. Altă dovadă n-am
că Dumnezeu mă vede, că pupilele-ți
acvamarine pentru el privesc.

]]> https://versuri.pro/eugenio-montale-spre-finisterre/feed 0 https://versuri.pro/eusebiu-camilar-nocturna https://versuri.pro/eusebiu-camilar-nocturna#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000 http://versuri.pro/?p=55503 →]]> Liniște, liniște..
Trec cerbii prin ariniște..
Ce zână le așterne oare
miraj de lună pe cărare?..
Auzi-i cum pășesc pe prund
spre râul cu argint în fund..
Frumoasa mea cu gene lungi
pășește lin, să nu-i alungi..
E-atâta feerie-n văi
și-atâta dor în ochii tăi:.
Și mi te duci așa curând
norocule duios și blând..
.. Poveste din ariniște,
azi zbucium vreau, nu liniște..

]]> https://versuri.pro/eusebiu-camilar-nocturna/feed 0 https://versuri.pro/lucian-blaga-corn-de-vanatoare https://versuri.pro/lucian-blaga-corn-de-vanatoare#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000 http://versuri.pro/?p=18224 →]]> Sub o geană de dumbravă
sparg mistreții luncile.
Cornul sună, cânii latră,
hăuie speluncile. Vino și tu.
Vânătoarea
drum deschidă-ne pe grind
spre arhaice izvoare
și spre evul de argint.
Vom lăsa în urma noastră
cugetul, cetățile.
Și-om stârni din așternuturi
roșii vietățile. Veverița coadă-lungă
sare ca o flacără.
S-a purces prin plai alaiul,
sulițele scăpară.
Chioțind se țin gonacii
către iezere și stânci,
unde jneapănul se-ntinde
cățărându-se pe brânci.
În Arcadia de brume
țapii negri-s fără griji,
își ridică numai capul,
când din fundul văii strigi.
Sângelui i s-or deschide
prin păduri lacătele.
De pe frunți de cerbi, din coarne
strângem nestematele.
Sus, la capătul baladei,
arși de sete fără leac,
încordă-ne-vom săgeata
după nori – prin vânt de veac.

]]> https://versuri.pro/lucian-blaga-corn-de-vanatoare/feed 0 https://versuri.pro/ilarie-voronca-steagul-singuratatii https://versuri.pro/ilarie-voronca-steagul-singuratatii#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000 http://versuri.pro/?p=26328 →]]> Apusul a aprins un incendiu din coarnele cerbilor
Cirezile au aruncat mantaua pășunilor
De sus buciumul brazilor dă de știre codrului
Noaptea își zăngăne metalele în rugină
Steagul singurătății numai greierii îl salută
Scâncetul lor clatină pânzele anotimpului
Vestește plantelor pulsul liniștii

]]> https://versuri.pro/ilarie-voronca-steagul-singuratatii/feed 0 https://versuri.pro/ion-caraion-universul-e-un-colhoznic https://versuri.pro/ion-caraion-universul-e-un-colhoznic#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000 http://versuri.pro/?p=29870 →]]> Lângă poalele pădurii,
lângă muntele cu punți,
dăm binețe la penurii
și grăunțe la cerbi ciunți.
Oră mută. Cântec dosnic
și nu cântec, plângere.
Lacrimă pe sudul mâinii.
Îngere, Îngere,
unde-ți sunt câinii?

]]> https://versuri.pro/ion-caraion-universul-e-un-colhoznic/feed 0 https://versuri.pro/ion-caraion-colind-4 https://versuri.pro/ion-caraion-colind-4#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000 http://versuri.pro/?p=29944 →]]> Sculați, sculați flori de omăt,
Că vin cerbii îndărăt.
Ningeți pulberi, zboară nea,
Că trec îngeri prin perdea
Tremurând ca un polei
Și-l aduc pe Christ cu ei!

]]> https://versuri.pro/ion-caraion-colind-4/feed 0