Versuri corectate și adnotate
Satule, grădină dulce,Eu din tine nu m-aș duce,Azi recoltele-s bogateCă suntem stăpâni la sate.Astăzi pe ogor răsunăCântecul și voia bună,Că pământul ce-l avemPentru noi îl semănăm.Frunză verde viorea,Partidule, ți-aș cântaDespre felul cum trăim,Despre tot ce construim,Ți-aș cânta de dor și dragȘi ți-aș spune că-mi ești steag.
Mii de albine, sute de fluturiZeci de copii aleargă pe câmpMii de culori, sute de floriDar doar una e primăvara Soarele apareIarba răsareCâmpul înverzeștePomul înfloreștePasărea cântă, copilul zburdă, ziua-i mai lungă și noaptea-i mai scurtă.
Te-ai trezit pe câmp la valeCă te trage o oaie și două paieIar mai în spate un picO chitară și-un chibritPam paamDrumul s-a opritPe un câmp pustiitVântul e de neopritTăișul nopții e nestingheritDintr-o dată auzi un țipăt ascuțitFugi spre cele verziIar stelele singur le treciDeci soarele te-a uitatIar masculinul nopții e și mai flatatCa și … Citește mai mult
Vântul albastru-nchis de toamnă timpurieGonea pe cerul toamnei – timpurii,Pe câmpul galben al lui Septembrie.Am adormit, aproape am adormit,Am spus ascultând:Pomi, frunzele voastre murmură ca ploaiaDeși nu plouă.Carl Sandburg – Cele mai frumoase poezii
Departe – nu. Oricât ar fi distanțaproptită-n stâlpii vârstei, depărtareaamănunțește până la furnicăacest tezaur vertical: blazonulsorgintei mele, înrudit cu-al morții– și nu numai prin coasă.Seminție trăind pe picioroange ca un cântecfără genunchi, dormind în marș cu marea,votând ca-n adunările Ateneicu-o simplă scoică; trib cu ochi multipli,de cremene, al căror văz lăuntricconsultă zei de pleavă, subteranăanàbasis … Citește mai mult
Îngropați-l cu respect pe-acest bătrân fermier din Illinois.Și-a dormit nopțile din Illinois ale vieții lui după zile demuncăpe bulgării câmpurilor de porumb din Illinois.Acum se duce să doarmă un lung, lung, lung somn.Vântul pe care l-a ascultat foșnind prin mătasea porumbuluivântulcare i-a pieptănat barba roșcată în diminețile cu-nghețcând zăpada zăcea albă deasupra știuleților galbenidin coșul … Citește mai mult
Drumul se zbenguie leoarcă de luminădar pădurea razelorduce privighetorile pe mâiniargintul s-a topit în amintirica luna răsare obrazul tăuculcat pe norii blonziși buclele îl leagănă în priviri.Aștepți ca brazii să sune din cârlionți?Potecile-s dulci, cărările felinetoate florile sunt școlărițele câmpuluiies margaretele pe colineși chiuie albe la pălăria pământului;și duc în ugere crinii zvelțiîn doniți spre … Citește mai mult
Lăsând pe câmpuri urme întipărite,cu jug la gât, în blândă legănare,doi boi părând că nu mai au vigoaretreceau pe lângă vacile smerite.Cu pieile-nțepate și lovitese-ncruntă, dar sunt bravi în tulburare;când cel ce-i mână cântă cu ardoare,ei triști rotesc pupilele mărite.Plâng roțile, cureaua e rebelăși scârțâie pe coarne, iar cărareape margini are spumă – ce dantelă!.Și … Citește mai mult
Toate hârtiile meleLe-am cărat cu brațulPe un câmp mare,Le-am semănat solemnȘi le-am arat adâncCu plugul.Să văd ce-o să răsarăDin gândurile acestea,Din bucurii, din tristețe, din fericire,Iarna, primăvara, vara și toamna.Acum mă plimbPe câmpul negruCu mâinile la spate,Mai neliniștit cu fiecare zi.Nu se poate totușiNici o literă să nu fi fost bună!Precis într-o ziCâmpul acesta se … Citește mai mult
O dimineață.Mirosul de furtună și rouă crește-n față.Râvnește spațiiVirgin, un vânt aparte străin de respirații.În timp ce iarba,abia acum ivită din luturi, încă oarbă.Gătită-n verdeCopilăresc, pe câmpul care sub har se pierde.Împinge-aiciLa limita extremă vocația de-a fi.Jorge Guillén – Cele mai frumoase poezii