Mateiu Ion Caragiale – Domnița
Domnița. / Verzi-tulburi, ochii-i galeș revarsă pe sub gene / Ispita pătimașă și doru-nveninat. / … →
Versuri corectate și adnotate
Domnița. / Verzi-tulburi, ochii-i galeș revarsă pe sub gene / Ispita pătimașă și doru-nveninat. / … →
Eu cred, fiindcă poate / nu-i stins tot ce-am fierbinte / în vârsta rece când … →
Fiori mă trec, explodez stele, / De câte ori te văd trecând… / Devin nimic, … →
De-ai fi o Basilisă bizantină, / Şi la genunchii tăi de-ar fi să vin, / … →
În cadrul vieții tale, plină / De-atâta artă și lumină, / Ca prototipul genial, / … →
Tineri suntem, dar iubirea când e chin, când zi senină. / Arc ți-e trupul, dar … →
Și roză și crin, porumbiță și soare, / Iubit-am în dragoste desfătătoare. / Acuma o … →
Nu vis de piatră-n nemișcare pură, / nici rece sfinx în cremenea nevinii, / ci, … →
Și câte flori în crâng nu pier – / Sau pe vreun deal mărunt – … →
Pe umeri pletele-mi curg râu, / șuvițele Gorgonei împletite / cu șerpi, a mele răsucind … →