apocalips – Versuri.pro

Darky - Apocalipsa

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Salutare tuturor, eu mă numesc „drept”
Sau mai bine zis „dracu” cum le place tuturor.
Am învățat să merg singur ca un luptător
Și să nu mai bag în seamă vorbele tuturor.
Hai să ne uităm în jur, să ne uităm la noi.
Ce dracu se petrece? Și ce vor de la noi?
Vedem copii de 14 ani fără viitor
Și părinți care-i așteaptă înapoi pe copiii lor.
Îmi iubesc țara, dar urăsc sistemul din ea.
În care trebuie să furi, pentru a mânca.
Pun pariu cu voi că râde și Dumnezeu.
Când vede că furăm de la sărac ultimul leu.
Da dragilor..
Exact așa am ajuns.
Să furăm ca să trăim, că nu ne-a ajuns.
Am ajuns orfani cu părinții plecați
Chinuindu-se pentru noi, niște drogați.
Se duc și muncesc săracii pentru niște bani,
Ca mai încolo să îi fure niște golani.
Asta e Apocalipsa, de care spune Dumnezeu
Pentru că ăștia ne-ar împușca și pentru un leu!
Ne-ați luat tot.. însă nu și tupeul!
Pregătiți-vă de ziua când va veni apogeul!

Dsida Jenő - Apocalipsa

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Acolo unde mă duc
iau foc pădurile de minciuni,
ard gândurile stoarse,
măștile cad.
Niște chitare și viori zbiară
din depărtare:
amintiri, amintiri, amintiri,
nu-s serioase, nu dor.
Se revarsă din matcă ceața,
absoarbe razele,
inundă turnurile,
biserici, case nu sunt,
nici mama nu zâmbește,
un vals, o cădere amețitoare
am în locul inimii.
Și pe acoperiș, peste trăsnăi,
o cruce oribilă,
neagră, primitoare,
se înalță cu două brațe deschise.

Makavelli - Apocalipsa

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

[Strofa] – [1].
Totul începe atunci când intri în acest război pentru viitor,
Dar mergând mai departe afli, că drumul nu o să fie prea ușor,
Că lumea este rea și din tot ce faci nimic nu le convine,
Acum lasă-mă să încep, presupun că știi prea bine,
Lumea este grav rănită lângă tine, dar nimeni nu vede nimic,
Momentele bune sunt cele care se vând doar pe credit,
Că totul se rezumă doar la bani dar făcându-i ne trec anii,
Rupându-ți spatele privind la cum se bucură tiranii,
Iar când simți că atingi acel sentiment uitat departe,
Se vor face fapte doar ca totul să dispară în noapte,
Și știu că totul are o destinație și toată lumea pan’ la urmă moare,
Dar măcar cât ești în viață lasă ceva bun pentru generația viitoare.
[Refren] – [1].
A început Apocalipsa, Apocalipsa.
Dacă mâine mori nimeni nu îți duce lipsa.
În lumea asta ți-ai pierdut credința.
Căutând binele în toată suferința.
A început Apocalipsa, Apocalipsa.
Dacă mâine mori nimeni nu îți duce lipsa,
Deschide ochii larg, ca să poți să vezi,
Nu îi ține închiși că sigur ai să te pierzi.
[Strofa] – [2].
Strada e plină de sentimente de durere sau de bucurie,
Cine spune că toți sigur trăiesc bine? Oare cine știe,
Cam cât de sinceri sunt copiii care pentru tine plâng?
Zi-mi cine îi strânge în brațe când inimile li se frâng?
Unde-i guvernul atunci când ai nevoie, cine ne ajută?
Împrumuturi de milioane, unde sunt toți banii care se adună?
Cartierul este bântuit de copii săraci, abandonați care
Încearcă ceva, întind o mână sperând să îi ajute cineva,
Zi-mi și tu cam cât de sincer e un suflet când se stinge,
Când tot ce-l împingea acum nu-l mai împinge?
Dacă ești îngândurat, stai așa și nu uita că Dumnezeu
E lângă mine, când scriu rime îmi dezvolt capacitatea
De a pune cap la cap toată realitatea.
[Refren] – [2].
A început Apocalipsa, Apocalipsa,
Dacă mâine mori nimeni nu îți duce lipsa,
În lumea asta ți-ai pierdut credința,
Căutând binele în toată suferința.
A început Apocalipsa, Apocalipsa,
Dacă mâine mori nimeni nu îți duce lipsa,
Deschide ochii larg ca să poți să vezi,
Nu îi ține închiși că sigur ai să te pierzi.
[Strofa] – [3].
Acum dacă te ridici puțin și privești în jurul tău,
Ai să vezi că realitatea nu e tocmai roz, e plină de rău,
Care azi poate nu te afectează dar mâine sigur da,
Urmașii tăi vor striga: Uite ce mi-a făcut tata!
Mi-a lăsat atâtea lucruri dar nu îmi pot permite nimic,
Că viața e prea scumpă și de’abea dacă pot să mă ridic.
Cu două locuri de muncă ești plin de datorii,
Vii acasă frânt și pui gunoaiele pe masă la copii,
Iar lumea noastră crește într-un mediu de c***,
Cerșind cuvinte ce pot schimba rahatu’ în diamant.
Dar nu am terminat tot ce am de spus,
Când te uiti în urma ta totul pare distrus,
Acum spune-mi dacă trecutul ți se pare cunoscut,
Când semenii tăi au luptat, iar urmași au tăcut.
[Refren] – [3].
A început Apocalipsa, Apocalipsa.
Dacă mâine mori nimeni nu îți duce lipsa.
În lumea asta ți-ai pierdut credința.
Căutând binele în toată suferința.
A început Apocalipsa, Apocalipsa.
Dacă mâine mori nimeni nu îți duce lipsa,
Deschide ochii larg ca să poți să vezi,
Nu îi ține închiși că sigur ai să te pierzi.

Codu' Penal - Apocalipsa

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Cu atenție mare prezentăm Apocalipsa
Pe bandă sau CD a început repriza
Unii se oftică..
Dar asta nu e treaba mea
Și nu vă mai gândiți că ne dăm demisia
Oameni au luat-o razna care pe care
Se omoară între ei chiar și în tribunale
Chiar și ăia de la penitenciare
Se calcă în picioare pentru bani, haine și mâncare
Pensionari își așteaptă bani de la stat
Eu am prea multe dar și sunt dezorientat
Trebuie să fac ceva. Ce dracu să te ia?!
Că într-o zi vreau să-mi fac familia mea.
Nu se vede clar. Ce vezi la TV
APOCALIPSA împotriva oamenilor
Deasupra tuturor mai puneți o dorință
Și nu vă mai pișați pe voi
Că voi aveți credință.
Ref:x2 Cine a revenit să o facă din nou!? Oooooo
Proiectu care ți se face cadou. Ooooo
E bomba care nu sperai să mai iasă.. Ooooo
APOCALIPSA e la tine acasă! ;).
Am atâtea motive
Cum am textele stive
Cum am rimele scrise
Cum am sute de vise. Yee
Să nu cedezi niciodată pentru care așteaptă
Înc-o bombă care trebuie aruncată-n stradă
Suntem în bandă.. muzică de stradă
La sfaturile tale nu punem botu’ niciodată
Nu ne sucim când zicem că venim.. venim
La fel de prompți ca rechetele lu’ „Huseim”
Jaluzelele’. La toate blocurile.
Să vedem cine dă în primire la poliție?!
Lasă glumele.
(deci)
Jmecheriile
(deci)
Lasă-mă mânca-mi-ai pwla cu sfaturile.. :d/
Nu fi dezorientat..
(Stai ajea)
Va prezentăm..
(A P O C A L I P S A)..
Albumul III îl dedic fanilor mei
Că dușmani tre’ să facă boala pe ei..
Ref:x2 Cine a revenit să o facă din nou!? Oooooo
Proiectu care ți se face cadou. Ooooo
E bomba care nu sperai să mai iasă.. Ooooo
APOCALIPSA e la tine acasă! ;).
2005 fratele te arde și te frigi
Acum hienele umblă în coadă cu covrigi
Tovarăși te întreabă unde ești?!
Ești bine :P?!
Să știe unde să trimită garda după tine
E România. E Realitatea TV. Yee
Anu’ în care iese Șișu’ de la Ghe’..
Cabron același ton.. mereu ofensiv
Care te urmărește mai rău ca virusu HIV. A!
Nu faceți voi morala doar pentru că știți ceva
Aici lovești cu pumnu’ ca să-ți faci viața
Poliția Română te împușcă în cap nevinovat
Un fel de „Alka Ida”.. pentru aia din Irak
Hai hai nu vreau sfaturi să-mi dai.
Că sunt în treabă de prea mulți ani! Hai!
Pentru dușmani care ne-au simțit lipsa
În ’05 pe viață.. APOCALIPSA!! :D.
Ref:x2 Cine a revenit să o facă din nou!? Oooooo
Proiectu care ți se face cadou. Ooooo
E bomba care nu sperai să mai iasă.. Ooooo
APOCALIPSA e la tine acasă! ;).

George Marian Popa - Apocalips

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Apocalips.
Cuvinte rostite au intrat ca un cuțit
În suflet, lăsând să curgă fluviul
Care a fost umplut de dragoste
Și acum picură, udând pământul.
Zidul din cărămizile amintirilor
S-a dărâmat sub ciocanul
Cuvintelor sarcastice rostite
Distrugând o lume.
Ramân în urmă cenușă, mărăcini
Acoperind drumul pe care noi am mers
Iar lumea ce-a fost cândva
E doar Apocalips.

Libelullah - Apocalipsa

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Refren:
Apocalipsa, timpul trece ca într-o clepsidră
Uitată într-un deșert lipsit de nisip
Omul merge dar nu se uită la ce rămâne în spate
Și de-asta nu poate fi sincer când e vorba de fapte.

Strofa 1:
Pură natură umană să cazi în fața tentațiilor
Și vorbesc de voi acum, neemancipaților
Oamenii aleg calea cu minimă rezistență
Dacă nu ești curat degeaba arăți opulență
O știu și eu, o știi și tu, ba chiar o știe toată lumea
Că nu ești onest când te plimbi duminică sau lunea
Pe la casele oamenilor, secându-i de bani
Sunteți diferiți numai prin haine de bișnițari
Totul este doar pretext, slujba ta-i aceeași cu munca
Nu s-au conservat tradițiile, că ne-a plăcut trânda
Și-unde-i prea multă putere deținătorul se bucură
Dumnezeu sau Dracu’, pe lângă amândoi se gudură.

Refren X2:
Apocalipsa, timpul trece ca într-o clepsidră
Uitată într-un deșert lipsit de nisip
Omul merge dar nu se uită la ce rămâne în spate
Și de-asta nu poate fi sincer când e vorba de fapte.

Strofa 2:
Ce îți doreai tu pentru un om e mult prea mare
Cu toate astea ți-ai pus soarta la încercare
„Ce dacă-i greșit, oricum nu mă vede nimeni”
Ați continuat să vă spuneți până ați ajuns neoameni
Derulând în continuare te rog zi-mi ce s-a-ntâmplat
„Minciuna are picioare scurte” văd că-i adevărat
Am avut de mult un prieten, era calm și cumpătat
Așa a rămas și-acum fără vreun „popă adevărat”
Știți, totul cu-adevărat vine din interior,
Deci nu mai mințiți lumea că sunteți singurul ajutor
În general chestia ține pe la lume simplă și pe la săracii chinuiți de boală
România-i diferită, situația-i precară
Nu trebuie spitale-n biserici scăpăm de boală
La noi atunci când urci un deal de fapt mergi la vale
Că-i presărat cu gheață, lame și la final sare
Nu dau vina pe nimeni pentru că n-am nicio vină
Astea-s lucrurile care-au loc când nu-i disciplină
Și puterea e bună da-n cantități moderate
Că tot ea e cea care poate să destrame

Ion Caraion - Țigara Apocalipsului

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Silueta copacilor care secase –
Aerodromul ca un trup cadaveric –
Ne părăsește timpul, iubita mea… aerodromul
Ca un trup de schele și de vase
Ruginite, comentate, curioase
Prin stomacul vremii întuneric
Întuneric alb și verzi băltoace.
Curios de-un vânt ce-a stat, săracul
Toamna când mă desfrunzește pomul
Vara când vin fluturi să mă-nbrace
Și mă plimbă-n lectici fastuoase
(Comentariu factice, sagace
Amurgul profund)
Iar în loc de mort îmbracă lacul
Într-o purpură de falii și de prund
Și în loc de ploi, un vraf de oase
Și în loc de lac, un șold rotund
Cu profunde umbre și abace –
Vara când pădurile-s buimace
Curios, de fasturi, un om scund
Cine știe cum din altă viață
Se-abătea din drum să-mi bată-n ușă
C-un creion de aer ori cenușă
Ca un țigaret rămas în ceață.
Tresărea un pom, murea și pomul
Cadaveric timp – aerodromul
Și-apoi, singur, avionu-n seară
(Un copac-fantomă plin de borți)
Se ducea să zboare peste morți
Și-apăreau strigoii pe la porți
Și părea pământul o țigară
Pe care-o fuma apocalipsul
Peste tibii, peste-amurguri, peste ghipsul
Marelui pustiu deplin de-afară

Vasile Nicolescu - Apocalips

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Se vaetă prelung dogitele tălăngi
și umed urcă pâcla prin livezi –
coțofene sure spânzură de crengi.
Sunt singur… părăsit de toate
și mă destram în toamnă ca un vânt.
Mirese galbene mă țin de mână
și toate miros a pământ.
Tălăngile se vaetă prelung și mai grav.
Îmi strâng trudit privirile pierdute
când luna crește-n pieptu-mi, precum
un crin bolnav.