albine

Tudor Arghezi – Iscoada

de

Decum s-a ivit lumina,A ieșit din stup albina,Să mai vadă, izma creațăA-nflorit de dimineață?Se-ngrijește, gospodinăDe-nflorește și sulfina,Căci plutise val de ceață,Astă-noapte, pe verdeață.A găsit toată gradinaÎnflorită, și verbina,Și s-a-ntors, după povață,Cu o probă de dulceață.

Tudor Arghezi – Paza Bună

de

S-a întors cercetătoareaSă le spuie la suroriCă-i deschisă toată floareaȘi câmpia, de cu zori.Și-au plecat aproape toateLa cules, cu mii și mii,Lăsând vorbă la nepoateSă-ngrijească de copii.Căci mușcoii și bondariiȘi-alte neamuri de pădure,Pe șoptite, ca tâlharii,Umblau mierea să le-o fure.Însă paza-n stupi e bună,Că târziu, după apus,Colo jos, sub stupi, la lună,Ei zăceau cu burta-n … Citește mai mult

Tudor Arghezi – Stupul Lor

de

Stupul lor de pe VâlceaStă păzit într-o broboadăDe trei plopi înalți, de nea,Pe o blană de zăpadă.Prisăcarul le-a uitat,Și-a căzut și peste eleIarna, grea ca un plocat,Cu chenar de peruzele.Înlăuntru însă-n stupLucrătoarele sunt trezeȘi făcând un singur trupNu-ncetează să lucreze.Că niciuna n-a muncitPentru sine, ci-mpreunăPentru stupul împlinitCu felii de miere bună.

Tudor Arghezi – Miere și Ceară

de

Fetele, albinele,Au furat sulfinele,Țărână de soare,De pe flori ușoare,Pulberea de lună,De pe mătrăgună,Scrumul de șofran,Nea de mărghiran,De pe izmă-creatăBroboane de ceață,Lână de tămâieȘi smirnă, molâie –Soiuri de luminăFăcută făină.Li se-aștern ca pânzeleToate după prânzele,Și la toate ceasurileTrambele, atrasurile.Cred că va-ncăpeaîntr-un stup și-o stea,Care a venitȘi s-a rătăcitDintr-un roi de sus.Și care disearăE miere și ceară.

Byron – Mierea

de

Lângă noi, lângă mine stăŞi cântecul vremii se aprinde-ntr-un roiLângă noi, lângă mine stăCa mii de albine pretutindeni pătrundeÎn orice ungher, oglindă de cerMai blând ca lumina, mai dur ca securea de fierStă lângă noiŞi cântă. Lângă voi, lângă tine stăŞi viaţa în faguri de miere descântăLângă voi, lângă tine stăTăria durerii, dulceaţa mieriiGândind să … Citește mai mult

Adrian Păunescu – Milă de Albine

de

Polenul a uitat să se închine,e luat de mic din fel de fel de floriși prefăcut în miere de albineși pus în faguri încercuitori.Nimic despre polen, decât că estealbinelor și mătcii de folos,că el urmează tragica povestea tuturor jertfiților de jos.Polenul este lumea fără ranguri,polenul este lumea, și atât,sub vârste și sub bice și sub … Citește mai mult

Victor Tulbure – Albina

de

Să nu crezi că dă să iasăDomnișoara din știubeieFiindcă-i place să miroasăFlorile de pe aleie!Dac-ai ști tu câtă vlagăMeșteșugul ei îi cereDin potire să-și culeagăStropul cel curat de miere!Și cât gust și trudă pune,Duh de floare când îmbinăCa în faguri să se-aduneȘi mireasmă și lumină!Nu degeaba-n iarna toată,Când năprasnici cresc nămeții,Urșilor, în vis, se-aratăZâna mierei … Citește mai mult

Vasile Militaru – Trântorii și Albinele

de

Trântorii și albinele.E un adevăr, pe care îl cunoaște-ntreaga lume,Îl grăiește fiecare, nu fără mâhnire-adâncă;Iar albina, nu o dată a oftat amar, și-anumeCă: albinele strâng miere, pe când trântorii mănâncă!.Așadar, niște albine,Harnice și gospodine,Într-o țară fericită, cu grădini de miere pline,Au crezut cândva cuvântul unor trântori ticăloși,Care-au început, sub soare, să le-nșire la gogoși:.– SurioareZburătoare,Ce … Citește mai mult