Să nu crezi că dă să iasă
Domnișoara din știubeie
Fiindcă-i place să miroasă
Florile de pe aleie!
Dac-ai ști tu câtă vlagă
Meșteșugul ei îi cere
Din potire să-și culeagă
Stropul cel curat de miere!
Și cât gust și trudă pune,
Duh de floare când îmbină
Ca în faguri să se-adune
Și mireasmă și lumină!
Nu degeaba-n iarna toată,
Când năprasnici cresc nămeții,
Urșilor, în vis, se-arată
Zâna mierei și-a dulceții.
Sensul versurilor
Piesa celebrează munca albinelor și importanța lor în crearea mierii. Subliniază efortul depus de albine și valoarea produsului lor, mierea, care aduce bucurie chiar și în timpul iernii.