Ion Caraion – Civilizația Umorului
Eutih care dormea pe fereastră / se prăvăli în grădină și moarte. / Atunci moartea … →
Versuri corectate și adnotate
Eutih care dormea pe fereastră / se prăvăli în grădină și moarte. / Atunci moartea … →
Ca un caraghios de alt caraghios, amiaza dulce se răsfață, / râde timpu-ntors pe dos … →
Clempăn osul și ciolanul / Și izbesc luna cu anul / Calcaneul mi-l înfig / … →
Astfel că până la urmă acolo era nimicul. / El a fost pus înăuntrul nimicului. … →
Prin ramurile dafinului / trec două porumbițe-ntunecate: / Una era soarele / și cealaltă luna. … →
Mie nu-mi place peștele lutfisk / Mie nu-mi place peștele lutfisk / Mie nu-mi place … →
Dumnezeu a fost neutru ca Elveția / Să zicem că te plimbi, că mă plimb … →
Rândunelele când își scuturau purecii pe catedrală / maxi-culanți cârpiți / să fie fără grăsime … →
Înconjurare de nori, papilă vehementă. / Tu care guști osul proștilor, / praștie corosivă, / … →
Mașini care intră în coliziune și revarsă bagaje și copii / În glumă / Vaporul … →