Ion Caraion – Trib XXXIX

Sânii tăi ca două corăbii cu vin
sânii tăi ca doi pui de rechin
sânii tăi ca două elogii
sânii tăi ca doi munți care bâltâcâie ologii
sânii tăi ca două telefoane
sânii tăi ca doi mizantropi cu coroane
sânii tăi ca două semafoare, ca două prelegeri
sânii tăi ca doi scai între seceri
sânii tăi ca două pleoape închise
sânii tăi ca doi scamatori în culise
sânii tăi ca două mijloace de locomoție
sânii tăi ca doi electroni în comoție
sânii tăi ca două perdele
sânii tăi ca doi ciclopi la vintrele
sânii tăi ca două dimineți, ca două amieze, ca două seri
sânii tăi ca doi artificieri
sânii tăi ca două tartine
sânii tăi ca doi călători prin mine
sânii tăi ca două helicoptere
sânii tăi ca un rege-n durere
sânii tăi ca două vocale prelinse ușor
sânii tăi ca două creiere-n laborator
sânii tăi ca două incubatoare
ca doi ochi, ca doi dinți, ca doi genunchi de zahăr și sare
sânii tăi ca două disperări târzii
sânii tăi ca doi cai, ca doi nebuni, ca doi nori, ca doi copii
povestindu-și lumini….
Sânii tăi ca doi străini.

Sensul versurilor

Piesa este o enumerare suprarealistă și jucăușă de comparații pentru a descrie sânii, folosind imagini neașteptate și contraste puternice. Mesajul principal este o celebrare a corpului feminin printr-o lentilă artistică și nonconformistă.

Lasă un comentariu