Versuri corectate și adnotate
Un ou ciudat e inima ‒ din care se strecoară lumina firavă pecare voi păși • astăzi sau mâine – sau cer – sau etern • saupoate când ochii magici vor pluti – pitiți în silabe – prin vastși prin singur • nimeni cu vâslele de priviri ale vidului • ori cuaripile de respirație apneică … Citește mai mult
o mâinile înnoptate în rugăciunio mările cu sânii de dantelăo somnul trăind în concubinaj cu femeileo pădurile mergând cu cerbii prin frunzeo domniță cu părul spălat în legendăo castelul cu talia de țipăto cântecul rămas în drum ca un cerșetoro continentul cu țărmurile mâncate de linișteo pușcăriile fugind cu deținuțiio femeia mea pe care nu … Citește mai mult
Acum ne e ușor:ne-am curățat de carne.Acum facem ce facem.Spune-mi ceva!.Vrei să fii poateColoana vertebrală a fulgerului?.Mai spune-mi încă ceva!.Ce să-ți spun?Poate pubisul furtunii?!.Spune-mi altceva!Nu mai știu nimic.Poate coastele cerului….Noi suntem oasele nimănui.Spune-mi atunci cu totul și cu totul altceva!.
Fără cap, fără membre,aparecu pulsul tulburător al hazardului,se mișcăcu pasul nerușinat al timpului,ține totulîn îmbrățișarea sainterioară, pătimașă.Trup alb, neted, inocent.Râde cu sprânceana lunii.
Nu sunt de sticlă, însă văd prin ele,când mă uit în gura acestei nopți care răspunde dincolo de mări,nu sunt nici flori, dar mă străbate o aromăpe jumătate adormindu-mă, pe jumătate pregătindu-mă de zbor,sunt gânduri? pânze de păianjen? fluturice cară apă la mormintesau cântece de fosfor atârnând de gâtul cailorce și-au pierdut nechezul în traista … Citește mai mult