Sudneamt – Sud Neamț – Iarna

Strofa 1:
E prima zi de iarnă, ultima zi de toamnă
Natura sfântă se îmbracă cu o nouă haină
Berze, gâște sălbatice, cocori, privighetori,
Pleacă spre țările calde unde își vor face cuiburi
Râul va fi secat de pești
Că vor pleca și ei la cuiburile lor ca tu să nu îi găsești
Totul va fi înghețat aici așa că tu nu o să mai vezi nimic pe cer
Decât nori plini de zăpadă care te vor face să ieși
Pe tine, pe tine copile să faci un om de zăpadă
Care să nu se topească până mâine
Ca și petalele de flori care acum vor rămâne fără nuanțe, culori
Copacii iară și iară a nu știu câta oară vor rămâne fără coroana lor minunată
Puradeii se joacă pe seară pe deal cu sania lor fermecată
Până le îngheață nasul de la ger și zăpadă
Pe care pe cei la costume iar i-a luat prin surprindere
Brrr, e iarna!

Refren:
Ce te-am așteptat să vii
Cu tot cu frigul și fulgii tăi
Care se joacă pe cer ca niște zglobii, de dimineața până seara
Dar să știi că toată vara asta
Am stat și am ars de vii
Ca holdele de grâu ce-a luat
De la atâta soare
Spun la revedere soare, bun venit răcoare!
LASĂ NEGATIVU 15 SECUNDE

Strofa 2:
Când viața i-a dat de muncă
El s-a oprit și a zis că de-i ajuns până la primăvară
Să mănânce tot ce are el în cămară
Și doarme și doarme până la primăvară
Nu concepe să ceară, nu concepe să plece din barlogul lui decât la primăvară
După un fagure de miere pe care albina îl dădea
Dar acum doarme și ea fără leneși și trântori în stup
Vor muri fără aripile lor de frig și de foame ca și oamenii de pe stradă
Unde n-au unde să doarmă peste noapte la căldură unde este bine
Unde viața mi-a dat o picătură de apă, pun puțin tei, fac un ceai, mănânc o ciocolată
Fumez o țigară plină de tutun la gura sobei plină de fum gros
Cu aromă lemn de santal și uscat
De soarele ce a ars, care acum își face prezența doar puțin printre nori
Să mai facă și el diferența între culori

Refren:
E iarna, ce te-am așteptat să vii
Să scoți afară pe toți copiii
Care se joacă acum ca niște zglobii
Cu săniile lor ce alunecă
Pe rochia ta de crăiasă
Frumoasă, minunată de iarnă!

Strofa 3:
Bun venit colindători cu tot cu urători
Bun venit Crăciun!
Acel moș bătrân cu o barbă sucară plină de puf
Bun venit căciuli cu tot cu mănuși
La revedere tricou, ne vedem de anul nou!

Sensul versurilor

Piesa descrie venirea iernii și impactul ei asupra naturii și oamenilor, evocând amintiri nostalgice din copilărie și anticipând bucuria sărbătorilor de iarnă. Vorbește despre transformarea peisajului și despre pregătirile pentru sezonul rece.

Lasă un comentariu