Rău mă dor ochii, mă dor
La căderea frunzelor, da
La căderea frunzelor
Și-am să plec și-am să mă fac
Lemn de brad și lemn de fag, da.
Am sufletul din lemn și ochi de stea
Da, vântul vine a mă legăna.
Bate vântul frunza-n dungă
Și iubita mi-o alungă
Și iubita mi-o alungă.
Bun e vinul, bun e vinul
Vinu-i vin și vine vinul.
Și-am să vin și vin până dorul îl sting
Soarele e roșu în pahar de pelin
Și-am să vin și vin până dorul îl sting
Soarele e roșu-n pahar de pelin.
Niciodată nu vom muri
Chiar de ruginește frunza-n vii
Niciodată nu vom muri
Chiar de ruginește frunza-n vii.
Dus e strugurgurelul, dus
Se topește în apus, dus
Și-am atins frunza din vii
Cine știe, poate vii.
Am sufletul din lemn și ochi de stea
Da, vântul vine a mă legăna.
Roșu-i roșu, dulce, amar
Plânge când e în pahar,
Când e în pahar.
Pe pământ cât voi trăi
Un pahar mă va iubi.
Și-am să vin și vin până dorul îl sting
Soarele e roșu în pahar de pelin
Și-am să vin și vin până dorul îl sting
Soarele e roșu-n pahar de pelin.
Niciodată nu vom muri
Chiar de ruginește frunza-n vii
Niciodată nu vom muri
Chiar de ruginește frunza-n vii.
Iar atunci când voi muri
Vreau să m-angroape în vii.
Și-am să vin și vin până dorul îl sting
Soarele e roșu în pahar de pelin
Și-am să vin și vin până dorul îl sting
Soarele e roșu-n pahar de pelin
Sensul versurilor
Piesa explorează tema efemerității vieții și a legăturii cu natura, folosind vinul ca simbol al trăirii și al dorului. Vorbește despre acceptarea morții și dorința de a fi îngropat în vie, sugerând o reîntoarcere la ciclul natural.