Dorințe ascunse,
în Zâmbetele încleștate,
de Ridurile Viselor,
scăpate prin albiile reci și indiferente,
ale Regretelor,
ce și-au pierdut cumpătul,
când au fost nevoite,
să se spele în Sângele Străbunilor,
Păcatelor Originare,
care ne-au tăiat Amintirile Viitorului,
hrănind cu ele,
Deșertăciunea Disperării Umbrelor,
ce alcătuiesc,
trupurile Cuvintelor,
atâtor Faceri fără rost,
care ne-au clădit Destinele,
întrupate în Non-Sensurile Existenței.
Sensul versurilor
Piesa explorează sentimente profunde de regret și deșertăciune, reflectând asupra destinului construit din acțiuni fără sens și asupra pierderii amintirilor. Versurile sugerează o luptă cu trecutul și cu consecințele acestuia asupra prezentului și viitorului.
