Te bucuri că plouă, mă bucur că eşti,
Prin stropii de ploaie, un vis, o-ncântare,
Un zâmbet al sorţii, o rază de Soare,
Scânteia ce trece prin ochii aceşti.
Îţi mângâi, sub pleoape, cu gânduri în unde,
Trăirile-n zborul ce-ţi poartă, abil,
Un dor ce mă-nvinge şi-n suflet pătrunde,
Năvalnic, fierbinte, de visuri edil.
În cântecul ploii, îmi simt agonia
Zăbrelelor cuştii de timp interzis,
Prin ziduri, o Ană îmi simte beţia
Şi vrea ca destinul să-i fie rescris.
Tu vii ca un vis aşteptat şi-nfierbânţi
Un gând ce dansează, spre el când te-avânţi.
Sensul versurilor
Poezia exprimă bucuria de a iubi și de a visa, chiar și în momentele dificile. Prezența persoanei iubite aduce lumină și speranță, transformând realitatea într-o încântare.