Drumăreau cucernicii calici pe sate,
Pe la poți beau cvas primit pomană.
La biserici, sub bătrânele lăcate,
Se-nchinau la Domnul din icoane.
O tăiau apoi de-a dreptul pe stuhaturi,
Glăsuind cântări și aghioase.
Ajungeau din urmă gloabe cu tărhaturi,
Îngânați de gâște gălăgioase.
Șontorogi treceau pe lângă ciurzi de vite,
Molfăind vorbirea lor gângavă:
”Cu verigi de fier pe umeri potrivite,
Unui Dumnezeu i-aducem slavă. ”.
Scociorându-și străițele, scoteau în pripă
Coji să dea la vaci, păstrate-anume.
Și-auzeau pe ciurdărei cum țipă:
”Vin comedianții! Haide, lume! ”
Sensul versurilor
The song depicts a group of poor, religious beggars traveling through villages, seeking alms and offering prayers. They are seen as both devout and somewhat comical figures by the villagers.