Nici un cuvânt n-a fost rostit
Nici șoapte auzite, două – trei;
Nici un semn n-a fost făcut cu capul,
Nici un clipit din ochi – al lui, al ei.
A fost numai un murmur stins al inimii
Care ține-nchise-n ea lucruri care dor,
Sunt doar amintiri care se trezesc
Și care au un somn atâta de ușor..
Sensul versurilor
Piesa descrie o stare de tăcere apăsătoare, în care sentimentele și amintirile dureroase sunt reținute în interior. Comunicarea lipsește, iar singurul ecou este murmurul inimii încărcate de trecut.