Pe semne c-am trecut de creastă, iar acum cobor
Încetișor, la vale.
Ciudat, să treci de culme așa, neștiutor,
(Totuși scaieții mi se agățau mereu de poale.).
O, toată dimineața mă gândisem cum
Voi sta acolo, mândră ca o regină,
Înfășurată-n vânt și-n soare, deasupra-ntregii lumi –
Dar nu prea erau multe de văzut în tulburea lumină.
Era aproape neted drumul, și bătătorit
Și-n rochie mi se-ncurcau scaieții –
Dar la întoarcere, acum în van m-aș fi gândit:
De-aici-nainte coborâre fi-va restul vieții.
Sensul versurilor
Piesa descrie sentimentul de dezamăgire resimțit după atingerea unui punct culminant, urmat de acceptarea faptului că de acum înainte urmează o perioadă de declin. Metafora dealului lung simbolizează viața și inevitabilitatea coborârii după ce ai atins apogeul.