Cel care se uită la spuma mării vorbește despre mister,
dar cel care privește marea
este într-o continuă minunare.
Cel care se uită la spumă își exprimă nenumăratele intenții,
dar cel care privește marea
face din inima sa o mare.
Cel care se uită la picăturile de spumă își face planuri,
dar cel care privește marea
nu mai are dorințe.
Cel care se uită la spuma mării e mereu preocupat,
dar cel care privește marea
este absolut pur.
”Iubirea a spus – Gloria”
Sensul versurilor
Piesa contrastează între o abordare superficială a vieții, concentrată pe detalii și planuri, și o perspectivă profundă, contemplativă, simbolizată de marea însăși. Cel care se uită la mare atinge o stare de puritate și renunță la dorințe, găsind o formă de iubire și glorie.