Frumusețea inimii
e frumusețea supremă;
buzele sale beau
din apa vieții.
Cu adevărat există apa,
cel care-o toarnă
și cel care o bea.
Însă când talismanul se sfărâmă
Acestea trei devin un singur tot.
Aceasta-i unitatea
pe care nu o poți afla
cu ajutorul minții.
Sensul versurilor
Cântecul explorează frumusețea interioară și spiritualitatea, sugerând că adevărata unitate și înțelegere depășesc capacitățile rațiunii. Metafora apei vieții simbolizează o sursă de existență și conexiune profundă, iar spargerea talismanului reprezintă o transformare către o stare de unitate.