În gara asta nu mai coboară nimenea, toți urcă
După, de unde au plecat toți uită
Ca albinele din floare în floare umblă
Și-apoi te uită cum ling toți după ce scuipă.
Pe treaba mea, la scara mea, fac ce vrea cara mea
Feroviari style, stai. Nu știai că-s tralala
Mă vezi în mahala îmbrăcat în parpalac
Vin să mai dau niște rap, n-am uitat de unde am plecat.
Reprezint strada asta de când n-avea nici asfalt
De-aicea șmecherii s-au realizat, afară s-au tirat
La muncă sau la furat pe barba lor s-au ridicat
Să pună banul pe ban, saltea sau ciorap.
Eu peste tot am umblat, mă-ntorc aici că mi-e drag
Chiar dacă nu prea-i de stat, poate c-așa mi-a fost dat
Țara mea de dor, orașu’ meu, neamu’ și-anturaju’
Astea-mi dau curajul, succesul dar și necazul.
Locul de unde vin eu e de unde toți pleacă
Cine te umplea ieri de respect astăzi de sapă
Unde te saltă la nici cea mai mică faptă
Cu toate astea nu are cum să nu-ți placă
Sensul versurilor
Piesa vorbește despre locul natal, un loc din care mulți pleacă în căutarea unei vieți mai bune, dar pe care naratorul îl poartă mereu în suflet. Explorează sentimentele contradictorii față de acest loc, amintindu-și atât de greutăți, cât și de legăturile puternice cu oamenii și cultura de acolo.