Versuri corectate și adnotate
Inițial, înainte de zero, nu exist, pentru că nu mă știu, nu eram.N-aveam parte de-a fi în vreun fel, vreun obiect prevăzut în program.Existam doar probabil un simț pentru nou de-o săgetătoare dorințăfără nicio legătură pragmatică cu vreun biologic experiment, cu pretenții de știință.Poate-am fost chiar o simplă neprevăzută aleatorie-ntâmplarea unei ciocniri chimiotactice sau o … Citește mai mult
Îmi caut rădăcini, tulpină nu-mi pot crește,sau mugurele-mi caut de este pe vreo creangăde-un arbore.. de-un Planck de punct îmi caut vesteși partitură de-am și, mi-a fost scrisă-ntreagă.Mă resetez cumul dintre transmițătoridin gene ce-mi cunosc, ce le-am avut aproape-din ce-am din tată, mamă, bunici, predecesori-pe caractere, nume.. să-mi fac integritate.Sar de pe-un ram pe altul, … Citește mai mult
Știu exact de unde vin, din care bloc și din ce stradă,Știu unde-i casa mea și cine mă iubește,Cât de tare îmi doresc să nu-mi lipsească niciodată tot ce uneori atât de mult îmi lipsește,Gândindu-mă că viața trece și n-am realizat nimic,Dar nu arăt când mă doare,Într-o lume mare
Încă e noapte și mă gândesc în întunericla prima zi a lumii.La început a fost luminași lumina era întuneric.Căldura era frigși frigul absolut era căldură.Întunericul deveni solidcaptiv în forme bizare.Acești doi ochi crescuți în capsimt ce simte Pământulcând peste el crește verdeața.Întuneric de lumină suntși pe colinele cărnii melerăsare dimineața.
Ne spuneți c-am uitat de unde venimDar noi știm cine suntem și rămânem să fim.Suntem cei care-atunci când doare – zâmbim,Suntem născuți în Moldova!Și cine vrea să plângă – plânge,Părinții îți lasă fără să vrei o urmă-n sânge.Cu cât mai greu crești – cu atât mai devreme deviiUn exemplu viu rar pentr-ai tăi copiiȘi este … Citește mai mult
Se cufundase-nconvoiata lună;În zori, bărbatul aspru și roșcat,Călcând domol, cu pasul clătinat,Nisipul fin, desculț, sui pe dună.De golful palid dincolo priviCâmpia albă, negrele coline,În ceas elementar, când Domnul bineCuloarea n-apucase-a o ivi.Era tenace. Singur, soarta-i bună,Cu rame, plase, pluguri, spadă, scut,Și-o făurise. Fierul a-nceputSă sape-n piatră-ncrezătoarea rună.Dintr-un ținut de mlaștini el veneaPe țărm bătut de … Citește mai mult
Visez la gramezi de baniȘi seri în cazinou.Visez la femei marfă,Dar stau într-un getou.Ăsta e cartierul meuȘi contează cel mai mult.Mulți spun că e iadul pe pământDar nici măcar nu-i ascult!Aici toți mă ascultăȘi știu ce pot sau nu să fac.Fiecare în jocul ăsta e și înger, e și drac!Fără garfe de băiat bogat,Fără sclavie … Citește mai mult
De câte ori încerc să scap, tot acolo tragE ca un drog nu știu ce să fac, cum să facSunt de cartier, se vede asta clarFelul în care vorbesc, mulți nu reușescSă înțeleagă ce se întâmplă în stradăSunt multe lucruri pe care nu poate să le priceapăCum azi umbli pe jos, și mâine în ochiosCum … Citește mai mult
Odată am văzut munții furioși,Și se aflau în fața luptei.Împotriva lor era un om mic;Nu era mai mare decât degetul meu.Am râs și am vorbit cu unul lângă mine,„Va birui?”„Cu siguranță”, a răspuns celălalt;„Bunicii lui l-au bătut de multe ori.”Apoi am văzut multă virtute în bunicii mei;Cel puțin pentru micuțulCare se opunea munților.
Vitrégă copilărie,Cum mi-a fost sortită mie,Deznădejde și rușine,Alții n-or mai fi ca mine!Deznădejde și rușine,Alții n-or mai fi ca mine!Taică-meu, iertat să fie,Am aprins ochi arzători,Maica nu i-a fost soție,Eu am fost copil din flori.Maica nu i-a fost soție,Eu am fost copil din flori.Din părinți ce n-au fost soți,Din iubire cu păcat,Zic din buni străbuni … Citește mai mult