Și iată
o altă primăvară –
mult mai idilică,
pentru că
mă aflu acasă,
la Războieni-Cetate.
Am hoinărit cu tata
printre straturile de legume –
pe el îl interesa
un nou soi de roșii,
iar eu ronțăi o ridiche
și un fir de mărar.
Pe terasa
acoperită de flori,
lumina se schimbă
de la liliachiu
la violet
și apoi la purpuriu,
de la aurul piersicii
la portocaliu
și apoi la sângeriu,
după cum unduiesc
și se leagănă ușor
ciorchinii
încărcați de flori.
Zăresc printre flori
cerul,
grădinița cu flori
din fața casei
înfășurată
în plante agățătoare,
și totul e înmuiat
în culoarea dulce
a șerbetului.
Calc cu piciorul gol
iarba
care se ridică apoi din nou,
răspândind
o aromă pătrunzătoare
de lapte, de vaci
și de miere.
Văzduhul tremurător,
colorat
în nuanțe florale,
vibrează
ca o coardă de vioară
atinsă de piciorul fragil
al unei libelule sclipitoare.
Sensul versurilor
Piesa descrie o imagine idilică a primăverii petrecute acasă, în mijlocul naturii, evocând amintiri din copilărie și sentimente de liniște și bucurie. Este o celebrare a simplității și frumuseții vieții rurale.