Privește savant
Cu inima beată de iubire.
Încă vie-n portbagaj se zbate și
țipă o amintire.
Cu inima ca harta unei lumi
acoperite de ocean te aștept.
Vine, auzi-l, vine. Suntem legați
de șine.
Degeaba. Degeaba.
Nu e nimeni la volan.
Sticle goale-n colivii,
Când te faci mare ce vrei să fii?
Ambreiaj. Lubrifiant. Stafii.
Avem de toate. Tu tot nu vii.
Cu inima ca harta unei lumi
acoperite de ocean te aștept.
Te ridici doar și pleci.
Dar să știm și noi. Te ridici doar
și pleci.
Degeaba. Degeaba.
Nu e nimeni la volan.
O să ne trezim singuri.
O să ne mâncăm singuri.
O să ne jucăm singuri.
O să te lăsăm singur.
Admisie. Compresie. Combustie.
Evacuare.
Propulsie și zgomot și voci din
motoare.
Aștept un miracol. Vin doar poezii.
Tu zi dacă vrei. Tu vii dacă vrei.
Noi plecăm.
Sensul versurilor
Piesa exprimă sentimente de iubire pierdută și așteptare zadarnică. Naratorul se simte abandonat și singur, comparând inima cu o hartă acoperită de ocean. Motivul central este lipsa de control și inevitabilitatea plecării persoanei iubite.