O furnică de optsprezece metri nu există,
Cu pălărie pe cap,
Nu există, nu există.
O furnică trăgând o căruță
Plină ochi cu pinguini și rațe,
Nu există, nu există.
O furnică vorbitoare de limba franceză;
Vorbitoare de latină și javaneză,
Nu există, nu există.
Ei! Și de ce n-ar exista?
Sensul versurilor
Piesa prezintă o serie de imagini imposibile și absurde, culminând cu întrebarea retorică de ce nu ar putea exista. Sugerează o invitație la imaginație și la acceptarea a ceea ce pare imposibil.