Dedicat unui singur temei, Utopia
Și unei singure femei, Veșnicia.
Când sora mea, Nostalgia,
Vine cu idei, de obicei se instaurează armonia.
Dedicat fiecărui cuvânt rostit
Și oricărui om întâlnit.
Mi te-ai adresat răstit
Nu-i vina mea că verișoar-mea, Ironia
Te-a batjocorit în fel și chip, ca romanii pe Mesia.
Dedicat vieții eterne ce-mi curge prin vene,
Teme-te de sângele ce curge pe foile mele.
Sângele sunt ce cere, amantei mele, Agonia,
Îi face plăcere s-o ucidă pe soția ta, Mândria.
Măria Ta, vocea mea e doar semnul egal dintre oameni, chiar dacă nu sunt la fel.
Sunt dedicat tuturor, chiar și a celor primate care vor sanctificare prin autoflagelare.
REFREN:
Ca un discipol ce are de învățat,
Fascinat ca un maestru de ce a consolidat,
Obsedat ca un nimeni ce nimic n-a lăsat,
Sunt fascinat de obsesii cărora sunt dedicat.
Strofa 2:
Sunt fascinat de lună, fascinat de stele
De cele adevărate de pe cer, nu de FCSB.
De lumi paralele, de-a fi pentru eternitate
De minți luminate, nu de stafii canonizate
Fascinat de bani, ca să fiu mai exact
Sunt fascinat că lipsa lor nu m-a complexat,
Că niciodată n-am avut bani, dar niciodată nu m-am considerat sărac
E paradoxul vieții mele de care sunt fascinat de alegeri,
De-ar fi lege, a alege între a omorî un câine sau un om fie și rege
Aș cuprinde pumnalul cu sânge rece și lacrimi pe față,
Aș ucide animalul, și-aș lăsa câinele în viața.
Fascinat de cel ce vrea să-mi semene leit
Atunci semene, te-aștept și la prăjit.
Sunt ca apa: incolor, inodor și insipid
Da’ cine gustă din RAPPA nu mai halește nimic!
REFREN:
Ca un discipol ce are de învățat,
Fascinat ca un maestru de ce a consolidat,
Obsedat ca un nimeni ce nimic n-a lăsat,
Sunt fascinat de obsesii cărora sunt dedicat.
Strofa 3:
Sunt obsedat de mic să fiu în mai multe locuri
În același timp și în timp, nu doar pe alocuri.
Azi de printre blocuri, mâine de pe soclul pe care o să fiu în mijlocul Rotondei Scriitorilor din Cișmigiu.
Sunt obsedat de adevăr, de oameni ce nu vor să vadă că știu și simt de unde-și trag seva.
Nu există sfârșit, cum nu există început
Ai fost mințit, nu te-ai născut că s-au f*t*t Adam și Eva.
Obsedat să jignesc făcându-te să crezi că de fapt cu tact complimentez
Nu-ți vreau binele, poți să-l păstrezi
Nu divizez ce-au împărțit destinele
Lasă-mi mie nopțile și tu ia-ți zilele
Sunt obsedat de singurătate
Doar prin ea le retrăiesc pe toate
Ce nu e veșnic nici nu a existat și poate,
De-asta nu sunt obsedat de moarte.
REFREN
Ca un discipol ce are de învățat,
Fascinat ca un maestru de ce a consolidat,
Obsedat ca un nimeni ce nimic n-a lăsat,
Sunt fascinat de obsesii cărora sunt dedicat.
Sensul versurilor
Piesa explorează stările de dedicare, fascinație și obsesie ale artistului față de diverse aspecte ale vieții, de la artă și cunoaștere până la paradoxurile existenței. El se dedică idealurilor, este fascinat de complexitatea lumii și obsedat de a lăsa o amprentă.