Spre un zeu al liniștii
Oricine se îndreaptă.
De cânți iubirii lui
Liniștea lui ți-e dată.
Acest imperceptibil schimb
În freamăt viu ne ține,
Devine moștenirea unui înger
Fără a ne aparține!
Sensul versurilor
Piesa explorează ideea de a găsi liniștea printr-o conexiune cu divinitatea. Sugerează că liniștea este un dar oferit celor care cântă iubirii divine, un schimb subtil care ne îmbogățește existența, devenind o moștenire spirituală.