Când, legănându-se, el cântă-n piață
din flautul ce-atâta și adoarme,
se-ntâmplă să-l asculte unu-n față,
dintre barăci smulgându-l grele-i larme.
să intre-n cercu-acestui fluier care
tot vrea și vrea și vrea doar până când
reptilă-n coș înțepenește tare,
ca-n dezmierdări s-o-nmoaie-apoi, schimbând.
mereu ce-i groază cu ce blând dezleagă,
amețitor și-orbește, și-i de-ajuns
dar o privire-apoi: așa cu-o-ntreagă
străinătate te-a pătruns,.
murind în ea, hindusul. Pește ține
de parcă-un cer fierbinte ar cădea.
Tresare chipu-ți. Mirodenii fine
pe nordică memorie deja.
se pun, și uiți. Te lasă-orice putere,
fierb sori, cad febre și rănesc din plin;
perfide cozi tresaltă de plăcere
și strălucește-n șerpi venin.
Sensul versurilor
Piesa descrie fascinația hipnotică a unui îmblânzitor de șerpi. Muzica și atmosfera exotică transportă ascultătorul într-o stare de transă, unde granițele realității se estompează, iar simțurile sunt copleșite de arome și senzații intense.