Acele biete vorbe, oarecare,
obscure şi flămânde, le iubesc.
Din sărbătoarea mea le dau culoare,
atunci se-nseninează şi zâmbesc.
Făptura lor, cu teamă ferecată,
se înnoieşte-n ochii tuturor;
nu au mai mers în cântec niciodată
şi-acum îmi intră-n stihuri c-un fior.
Sensul versurilor
Piesa explorează puterea cuvintelor simple și obscure de a evoca emoții profunde și de a prinde viață prin intermediul artei. Vorbele, inițial banale, capătă o nouă valoare și frumusețe atunci când sunt integrate într-un context creativ, aducând bucurie și inspirație atât creatorului, cât și publicului.