Cine ți-a auzit o dată,
Cine ți-a auzit o dată,
Galesă doamnă-nnodată, vai!
Glasul cel de-alean și miere,
Glasul cel de-alean și miere,
El nu va mai iubi muiere, vai!
Ființă de același sânge,
Ființă de același sânge,
Brațele lui nu vor mai strânge, vai!.
Ce să fac cu tine goală, doamnă din adânc,
Ce mă lași să zac de boală de băiat natâng?
Ce să fac cu tine, pântec care nu legi rod,
Că-ntre noi nu este punte și nu este pod.
Și nu este pod.
Doamne, n-ar mai fi fost să fie,
Sămânță de neam de stafie,
Sămânță de neam de stafie, vai!
N-ar mai fi fost, Doamne, rusalca,
Verde la păr precum o algă,
Verde la păr precum o algă, vai!
Cu glasu-i cel de-alean și miere,
Cine-l aude-o dată piere,
Cine-l aude-o dată piere, vai!.
Ce să fac cu tine goală, doamnă din adânc,
Ce mă lași să zac de boală de băiat natâng?
Ce să fac cu tine, pântec care nu legi rod,
Că-ntre noi nu este punte și nu este pod.
Și nu este pod.
Sensul versurilor
The song depicts a tragic encounter with a siren, a mythical creature whose enchanting voice leads to despair and the inability to love another. The lyrics express the speaker's lament over the siren's curse, which has left him unable to form connections and questioning his existence.