Apă, apă
Beau mai rar
Dar ador sâmbăta
Nucile
Și pe tine.
Poate nu mi-e sete destul
Dar mă grăbesc
luni
marți
miercuri
să te văd în patul meu
cum spargi nuci
între sâni.
Apă
Apă
ici nu mai am
butoaiele sunt pline cu stele
dar joia nu urăsc
iar vinerea țin post.
Uite
sub ferestre am plantat
1000 de nuci
pe Mozart l-am lăsat
în fotoliu.
Vino cu liniștea ta
să facem sâmbătă
din fiecare zi
Sensul versurilor
Piesa exprimă o dorință puternică de a transforma fiecare zi într-o sâmbătă, un timp al plăcerii și al iubirii. Natura și senzualitatea se împletesc cu elemente cotidiene, creând o atmosferă intimă și visătoare.