În ritmul lin al adierii
Doi meri s-alătură-nfloriți,
Șoptind duios în faptul serii
Ca doi amanți înlănțuiți.
Se miră floarea și suspină…
În loc de inimi arzătoare
Îndrăgostiții din gradină
Au câte o privighetoare.
Un cântec chemător vibrează:
E una din privighetori –
Cealaltă tace și visează
Cutremurată de fiori.
Dar cum apare luna nouă
Sclipind în frunza tremurată,
Privighetorile-amândouă
Încep să cânte – deodată.
Sensul versurilor
Piesa descrie o scenă romantică nocturnă în natură, unde doi meri înfloriți și două privighetori cântă sub lumina lunii. Este o celebrare a dragostei și a frumuseții naturii, surprinse într-un moment magic.