Rainer Maria Rilke – Catrenele Valesane XXIII
Aici pământul e înconjuratprielnic firii lui de stele,aureolă e acest înaltpurtat cu umilință în tăcere.Privirea când ridici, ce zborprin depărtarea pură,dar cântul de privighetorii-ar mai afla măsură.
privighetori
Cincinat Pavelescu – Din Heine
Din lacrimile mele nascGrădini întregi de albe flori,Pe când suspinele-mi se schimbăÎn cântec de privighetori.Și tu, de m-ai iubi, drăguță,Grădina-ntreagă-ar fi a ta,Și veșnic numai sub fereastră-țiPrivighetorile-ar cânta.
Jorge Luis Borges – Privighetorile
În care ceas de noapte-al Englitereiori tainic ceas de Rin necontenit,ce noaptea de pierdute nopți străbate,la-al meu neștiutor auz ajuns-agreu de mitologii măiestru-ți tril,oh, a persanilor privighetoareși-a lui Vergiliu? Niciodată, poate,eu nu te-am auzit, dar pe vecieviața mea de-a ta-i nedespărțită.Un duh rătăcitor îți e simbolîn cartea de enigme. Iar Marinote-a botezat sirenă a pădurii.Cânți … Citește mai mult
Heinrich Heine – Din Lacrimile Ce Le Plâng
Din lacrimile ce le plângRăsar înfloritoare flori,Și suspinările-mi se strângÎn coruri de privighetori.Și ale tale-or fi de-i vrea,Copilă, toate florileȘi toată noaptea ți-or cântaLa geam privighetorile
Geo Bogza – Wagner
Greieri cântă în iarbă.Privighetori, în pădure.Ciocârlia, în înaltul cerului.Dar glasul leului se aude de departeŞi până departe înfioară pustiul.
Panait Cerna – Farmec de Lună
În ritmul lin al adieriiDoi meri s-alătură-nfloriți,Șoptind duios în faptul seriiCa doi amanți înlănțuiți.Se miră floarea și suspină…În loc de inimi arzătoareÎndrăgostiții din gradinăAu câte o privighetoare.Un cântec chemător vibrează:E una din privighetori –Cealaltă tace și viseazăCutremurată de fiori.Dar cum apare luna nouăSclipind în frunza tremurată,Privighetorile-amândouăÎncep să cânte – deodată.
Eugen Jebeleanu – Privighetorile
Privighetorile sunt cele care ne-au scos ochii,nu lupii, nu răufăcătorii.Ne-au scos ochii cei care ne-au iubit mai mult,cei care ştiu să cânte, să ne cânte,să ne descânte,ne-au scos ochii, crezând că sunt seminţe,prietenele noastre, strălucitoarele noastre prietene,cele care ne-au iubit mai mult,stelele cu pliscuri de lumină,şi au făcut-o totdeauna ciripindcă ne fac bine.Erau de-ale noastre.Cu … Citește mai mult
Federico Garcia Lorca – Cartier Din Cordoba
Se apără-n casăde stele.Noaptea se năruie.Înăuntru-i o fetiță moartăc-un trandafir stacojiuascuns în păr.Șase privighetorio plâng la fereastră.Oamenii merg suspinândcu ghitarele deschise.
Florența Albu – Și Nopțile
Știam,se liniștea vântulși luna trecea peste viile-n floarestorcându-le-n cupepolenuri astrale.Încet, adânc, tăcuttrecea lunapeste florile viei,peste inima meași-n pădurea salcâmilorprivighetori începeaunoaptea lor albă de cântec.Toate erau frumoase și plineși ochiul mare al morțiise uita din vârful lumiila mine.În jurul lui – dorințe, iubiri,privighetori și flori de vie,și ploi lunare, și visăricreșteau concentric, până sus -.dar răzbătea … Citește mai mult
Ivan Bunin – Privighetori
Ba mai în pară, ba-ncetând,Străfulgerând dinspre tării,Alei, în zgomote sunând,La geamuri întuneric mi-i.Tot mai aproape nori despicăBolțile toate, scăpărând,Și vântul nopților aplicăO ploaie albă pe pământ.În câmpuri pâinea-i către roadă,Iar din grădini până spre zoriRăzbat cu vântul în grămadăCantate de privighetori.Dar iată prin copaci se lasăUn vifor rece, înghețândIarba-nverzită și de coasă,Fereastra s-a trezit sunând,Un … Citește mai mult