Ion Pillat – Faunul
Ivit cu luna intră în livezi, / Când răsuflând în magică tăcere, / Din crengi … →
Ivit cu luna intră în livezi, / Când răsuflând în magică tăcere, / Din crengi … →
Amurgul pe cetate biruitor își lasă / Să lunece alene o nevăzută plasă. / În … →
VI. / Neptun pe mări în spume și-a așezat domnia; / Zefir, pe-o adiere; Boreu, … →
Ceea ce sunt – ceea ce vrei să fiu. / Dă-mi aripi şi sunt înger … →
De ce nu vii cu mine la Galați? / Biet sat olog, împotmolit pe maluri? … →
Potop se revarsă pe luncă seninul. / Să frigem iar mielul, hotoște, pelinul / Să-l … →
Prin iarnă din cămara zăvorâtă / Se furișează cald miros de mere, / Readucând în … →
Păstorul tânăr sta pe piatra albă / Pe care dăltuit se mai vedea. →
Dar noi punând cununa de laur şi de mint, / Când Lesbos lesbiană se pierde … →
A fluierat un tren departe, -n vale — / De-aci la el ce multe veacuri … →