François Villon – Michelangelo
Aluat în mâini argila necurată / Și ca pe-o jertfă a zvârlit-o-n foc, / Din … →
Aluat în mâini argila necurată / Și ca pe-o jertfă a zvârlit-o-n foc, / Din … →
Lasă de-acum / Piatră și argilă, / Cată-ți subtil / Sprijin de fum. / Stâlpi, … →
La ruga mamei sale / Spre a se închina la Maica Domnului. / Stăpână-n cer … →
Înaltele nelinisti din plopi s-au deșteptat / Și-n ierburile prinse de presimțiri strecoară / Cu … →
În vechiul grai franțuzesc. / Dar sfinții-apostoli undi-s oare, / Cu patrafir, strai bogat, / … →
Pe voi vă-nvăț, frați de pahare, / spre-a ține-ntotdeauna minte: / fugiți de-a iadului vâltoare … →
Vă îndurați de mine, îndurare, / Atât măcar, prieteni, de-ați avea! / În hrubă zac, … →
La fetele de dragoste. / Deci cugetă, Mânușereasă, / Ce te-am școlit când erai jună; … →
La miezul nopții-n iezer de cleștar / Furiș se scaldă fata de pescar, / Cămașa, … →
Și câte taine i-am deschis, / M-a ascultat mult răbdătoare, / Nici „da”, nici „nu” … →