Și câte taine i-am deschis,
M-a ascultat mult răbdătoare,
Nici „da”, nici „nu” să îmi fi zis
Și mă chema îmbietoare
Să-i spun la suflet ce mă doare,
Vrând să-mi aline al meu dor,
Dar se făcea ascultătoare,
Ca să mă-nșele mai ușor.
Sensul versurilor
Piesa descrie o relație în care naratorul se confesează unei persoane care pare să asculte cu răbdare. Cu toate acestea, ascultarea este doar o fațadă, deoarece persoana respectivă îl înșală pe narator, profitând de vulnerabilitatea sa.