Tristeți, nenorociri noi le-am avut, e tot!
O clipă, -n lumea asta, azil ni s-a dat, e tot!
Taina Creației ne rămâne-o taină deplină:
Plecăm, de regrete pătrunși, neștiind mai mult. E tot!
Sensul versurilor
Piesa reflectă asupra efemerității vieții și a misterului creației. Vorbitorul exprimă un sentiment de regret și neputință în fața necunoscutului, subliniind că, în ciuda experiențelor, rămânem cu mai multe întrebări decât răspunsuri.