Bea vin și taci, secunda zboară!
Nesocotitule, te crezi cumva comoară,
Pe care hoții într-o zi
S-o jefuiască se vor osteni?
Sensul versurilor
Piesa reflectă asupra efemerității vieții și a trecerii timpului, îndemnând la contemplare. Sugerează că acumularea de bogății este inutilă în fața inevitabilității morții.