Bea, căci mult dormi-vei singur, stând cu bulgării pe față,
fără bunii tăi tovarăși, făr’ prieteni, fără soață!
Să nu spui această taină nimănui dintre tovarăși:
când laleaua se-ofilește, nu mai înflorește iarăși.
Sensul versurilor
Piesa vorbește despre inevitabilitatea morții și singurătatea care ne așteaptă. Ne îndeamnă să ne bucurăm de viață și de compania celor dragi, deoarece timpul trece repede și frumusețea se ofilește.
