Nord – Sunt Un Arian

Amalgam – se vede – de seve de sfere de
Plumbul strâns în plâns de pe retezăturile din perete.
Sunt un soldat scăpat dintre flinte. Vinde-ți
Gândul, ia-ți scut. Îi ascult ordinele ploii rele
De când un nor e mai întins și mai închis.
Lupt cu perfecțiunea mea, mă lupt cu imperfecțiunea la
Cruntul apogeu – al meu – și-mi scriu suflul viu pe pământiu.
Lupt cu armele mele. Dor! Mă lupt cu armele lor.
Rup un rând de blânde tăceri, ucid grăniceri.
Îmi cer doar locul meu pe soclu căci.
Sunt un arian:
Amalgam – se vede – de seve de sfere de
Plumbul strâns în plâns de pe retezăturile din perete.
Sunt un soldat scăpat dintre flinte. Vinde-ți
Gândul, ia-ți scut. Îi ascult ordinele ploii rele
De când un nor m-a închis.
Sunt un arian.
În mersul meu am strivit multe flori, fiecare c-un zâmbet recunoscător.
Sunt un arian.
Atunci când dorm ating cerul cu fruntea. Ploaia vine, cade și sărută puntea.
Sunt un arian
Cu sânge albastru – tuș în vene: curge repede și se prelinge de pe pene.
Sunt un arian.
Privesc atotcuprinzător cu ochii-n soare lumea ce se naște, naște, moare.
Sunt un arian.
Îmi ascult bătăile inimii ce îi cântă ființei mele s-o ridice.
Sunt un arian
Și-am pielea cu lumină cusută, cel mai puternic luminez când e căzută.
Sunt un arian
Plămădit din același nimic precum alții, doar că eu am puterea să strig că.
Nu sunt un arian
Ca ceilalți arieni. În aria-mi pe toți sub aripi îi am.
Sunt un arian.
credits