Cu o mână de apă
te-am atins.
Cu o gură de apă
te-am strigat.
Înecată eram în iubire
ca într-un înec adevărat.
Tu mergeai pe mal,
drept și viu și surd,
asurzit de vântul de sud
și de strigătul meu inegal.
Cu-o ușoară neliniște,
cu neliniște doar,
te-ntorceai mai departe,
ciudat surâzând.
Silabele mele erau
molecule de apă
care stânca s-o năruie știu…
Tu mergeai pe mal,
drept și surd și viu.
Sensul versurilor
Piesa descrie sentimentele unei persoane care se simte ignorată și neînțeleasă în dragoste. Eforturile sale de a atrage atenția celuilalt sunt zadarnice, iar indiferența acestuia o lasă cu un sentiment de deznădejde și melancolie.